DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

intires

intires (in-ti-résŭ) sn intiresi/intirese (in-ti-ré-si) shi intiresuri (in-ti-ré-surĭ) – vrearea tsi u ari un (tsi fatsi un lucru) tra s-amintã tsiva (s-aibã unã ufelii, sã-lj si ndreagã huzmetea); ntires, sinfer, ufelii, amintatic
{ro: interes}
{fr: intérêt}
{en: interest}
ex: caftã-ts tini intireslu-a tãu; am intires di imnu dupã nãs

§ ntires (nti-résŭ) sn ntiresi/ntirese (nti-ré-si) shi ntiresuri (nti-ré-surĭ) – (unã cu intires)

§ intirisantu (in-ti-ri-sán-tu) adg (shi adv invar) intirisantã (in-ti-ri-sán-tã), intirisantsã (in-ti-ri-sán-tsã), intirisanti/intirisante (in-ti-ri-sán-ti) – (lucru, idei) tsi-aspuni unã hari tsi-l fatsi omlu s-mindueascã cã ahãrzeashti s-lu mutreshti (s-lu-lugurseshti) lucrul (ideea) ma ghini, cu ma multã cãshtigã; tsi nu easti di-aradã
{ro: interesant}
{fr: intéressant}
{en: interesting}
ex: va s-avdzã multi lucri intirisanti (tsi-ahãrzeashti s-li avdzã)

§ intirisedz (in-ti-ri-sédzŭ) (mi) vb I intirisai (in-ti-ri-sáĭ), intiri-sam (in-ti-ri-sámŭ), intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisari/intirisare (in-ti-ri-sá-ri) – fac pri cariva s-aibã un intires tu fãtsearea-a unui lucru; am un intires (s-am, s-amintu tsiva, s-am unã ufelii, etc.) cãndu fac un lucru; ntirisedz, sinfirsescu
{ro: (se) interesa}
{fr: (s’)intéresser}
{en: interest, be interested}
ex: s-intiriseadzã Valilu di tuti cãti nã dor noi armãnjlji

§ intirisat (in-ti-ri-sátŭ) adg intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisats (in-ti-ri-sátsĭ), intirisati/intirisate (in-ti-ri-sá-ti) – (atsel) tsi ari un intires cãndu fatsi un lucru; (atsel) cari-sh mutreashti ntireslu-a lui mash; ntirisat, sinfirsit
{ro: interesat}
{fr: intéressé}
{en: interested}
ex: om intirisat ti lucrili-a noastri armãneshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spudii/spudie

spudii/spudie (spu-dí-i) sf spudii (spu-díĭ) – lucrul ahãndos tsi-l fatsi cariva cu mintea (cu dghivãsirea di cãrtsã, cu pãrãtirsirea, cu xitãxirea, etc.) tra sã nveatsã cãt ma multu trã unã lugurii trã cari easti intirisat
{ro: studiu}
{fr: étude, instruction}
{en: study}

§ spudãxescu (spu-dãc-sés-cu) vb IV spudãxii (spu-dãc-síĭ), spu-dãxeam (spu-dãc-seámŭ), spudãxitã (spu-dãc-sí-tã), spudãxi-ri/spudãxire (spu-dãc-sí-ri) – dghivãsescu cãrtsã tra sã shtiu atseali tsi-nj caftã s-li shtiu dascalu di la sculii; fac spudii tra sã nvets tsiva trã unã lugurii trã cari am un intires tu banã; dghivãsescu, nvets
{ro: studia}
{fr: étudier}
{en: study}

§ spu-dãxit (spu-dãc-sítŭ) adg spudãxitã (spu-dãc-sí-tã), spudãxits (spu-dãc-sítsĭ), spudãxiti/spudãxite (spu-dãc-sí-ti) – (lucrul) trã cari un cilãstiseashti s-facã spudii; (omlu) tsi ari dghivãsitã cãrtsã tra sã nveatsã lucri trã unã lugurii
{ro: studiat}
{fr: étudié}
{en: studied}

§ spudãxiri/spudãxire (spu-dãc-sí-ri) sf spudãxiri (spu-dãc-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi spudãxeashti
{ro: acţiunea de a studia}
{fr: action d’étudier}
{en: action of studying}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã