DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroi

aroi (a-róĭŭ) sn aroiuri (a-ró-ĭurĭ) – suro (multimi) di alghini (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vãsiloanja-a lor cari alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; roi; (fig: multimi di oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun sã sh-aflã un altu loc iu si sta)
{ro: roi}
{fr: essaim}
{en: swarm (bees, wasps)}
ex: dushmanjlji ca aroi di-alghini; casa a armãnlui easti mplinã ca aroilu

§ roi (róĭŭ) sn roiuri (ró-ĭurĭ) – (unã cu aroi)
ex: fumealja ca roilu vinji unã dupã-alantã; feati yin ca roi di-alghini; agalea, ca roiuri di albi lilici

§ aruescu (a-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV aruii (a-ru-íĭ), arueam (a-ru-ĭámŭ), aruitã (a-ru-í-tã), aruiri/aruire (a-ru-í-ri) – (suro di alghini, yeschi, deadun cu vãsiloanja-a lor) es dit stup shi alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; n-adunãm sh-n-arãspãndim ca un aroi di-alghinj; arãescu, ruescu, rãescu; mi-arãspãndescu, mi versu, anãpãdescu, etc.
{ro: roi, răspândi, revărsa, emigra (în grup)}
{fr: essaimer; répandre, déborder}
{en: swarmed, emigrated}
ex: armãnjlji s-aruirã

§ aruit (a-ru-ítŭ) adg aruitã (a-ru-í-tã), aruits (a-ru-ítsĭ), aruiti/aruite (a-ru-í-ti) – (alghinj) tsi ishirã dit stup sh-fudzirã deadun sã-sh aflã un altu loc iu sã-sh facã un stup nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzirã deadun (s-virsarã, s-arãspãndirã) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arãit, rãit
{ro: roit, răspândit, revărsat, emigrat (în grup)}
{fr: essaimé; répandu, débordé}
{en: swarm, emigrate}

§ aruiri/aruire (a-ru-í-ri) sf aruiri (a-ru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã multimi di alghinj (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, arãiri, rãiri
{ro: acţiunea de a roi, de a răspândi, de a (se) revărsa, de a emigra (în grup); roire, răspândire, revărsare, emigrare (în grup)}
{fr: action d’essaimer; de (se) répandre, de déborder, d’émigrer}
{en: action of swarming, of emigrating}

§ ruescu (ru-ĭés-cu) (mi) vb IV ruii (ru-íĭ), rueam (ru-ĭámŭ), ruitã (ru-í-tã), ruiri/ruire (ru-í-ri) – (unã cu aruescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascapir

ascapir (as-cá-pirŭ) vb I ascãpirai (as-cã-pi-ráĭ), ascãpiram (as-cã-pi-rámŭ), ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirari/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) –
1: fac scãntealji cãndu agudescu sturnarea cu amnarea;
2: fac s-ansarã anghiu unã lunjinã scãntiljitoari shi trã putsãn chiro;
3: s-veadi unã lunjinã scãntiljitoari sh-trã shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu chirolu di furtunã; scapirã, fuldzirã, sfuldzirã; (fig:
1: (cariva) ascapirã = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascãpirari); easti dishtiptat pirã, yiu, sarpit; expr:
2: nj-ascapirã tu minti = nj-treatsi (nj-fuldzirã) prit minti;
3: nj-ascapirã ocljilj (di tsi ved) = (i) ved ca steali verdzã (cãndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi-ariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ved ãn fatsã)
{ro: scăpăra}
{fr: faire jaillir des étincelles en battant le briquet, produire une lueur rapide et passagère; lancer des éclairs}
{en: get sparks from a cigarette-lighter; sparkle; discharge a flash of lightning}
ex: ascapirã mãnearlu tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascãpirarã ocljilj; ascãpirãndalui cu amnarea, s-featsi niheamã lunjinã; scoasi mãnearlu s-ascapirã, sh-cãt ascãpirã, na-ts-lu iu-ts yini; ved cã ascapirã (fuldzirã), va da ploai; bãga s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; ascãpira loclu cãndu fudzea; shtirea ascãpirã (sfuldzirã, dusi anghiu ca unã rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj asca-pirã (s-lji treacã) tu minti?; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
(expr: vidzu steali verdzã, vidzu pulj ãntr-oclji); avea un cal tsi-ascãpira (fig: tsi eara pirã, sarpit)

§ ascãpirat (as-cã-pi-rátŭ) adg ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirats (as-cã-pi-rátsĭ), ascãpirati/ascãpirate (as-cã-pi-rá-ti) – tsi ari faptã scãntealji (cãndu sturnarea fu aguditã cu amnarea); tsi aspuni unã lunjinã scãntiljitoari; loclu iu ascapirã; loclu iu s-veadi lunjina di la-arufei; scãpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: ascãpirat = multu dishteptu, pirã (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.)
{ro: scăpărat; foarte inteligent}
{fr: endroit où on a lancé des éclairs; endroit où on a vu des éclairs; très vif, très inteligent}
{en: place of origin of the lightning; very bright and inteligent}
ex: pi tserlu ascãpirat (tsi avea ascãpiratã icã loclu iu avea ascãpiratã) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascãpirat (fig: sarpit, pirã); tini, ascãpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu livendzã, ascãpirats (fig: pirã, dishteptsã, sarpits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bitisescu

bitisescu (bi-ti-sés-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-síĭ), bitiseam (bi-ti-seámŭ), bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisiri/bitisire (bi-ti-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu;
(expr:
1: nu bitisescu (nibitisit) zborlu… = unãshunã…, cum bitisescu zborlu…;
2: mi bitisii la fatsã = slãghii multu)
{ro: termina, isprăvi, sfârşi}
{fr: achever, terminer, finir}
{en: finish, terminate}
ex: bitisi pãndza; bitisi moarea; bitisii (astãmãtsii) lucrul aclo iu earam c-aveam lãndzidzãtã; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bitisi ghini zborlu
(expr: unãshunã, cum bitisi zborlu) sh-lu-agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseascã; ti bitisish
(expr: slãghisi, ti trapsish) la fatsã

§ bitisit (bi-ti-sítŭ) adg bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisits (bi-ti-sítsĭ), bitisi-ti/bitisite (bi-ti-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva ti-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat, isprăvit, sfârşit}
{fr: achevé, terminé, fini}
{en: finished, terminated}
ex: feata mutã sh-bitisitã
(expr: slãghitã)

§ bitisi-ri/bitisire (bi-ti-sí-ri) sf bitisiri (bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}

§ nibitisit (ni-bi-ti-sítŭ) adg nibitisitã (ni-bi-ti-sí-tã), nibitisits (ni-bi-ti-sítsĭ), nibitisiti/nibitisite (ni-bi-ti-sí-ti) – tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit;
(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: bitisescu

burescu2

burescu2 (bu-rés-cu) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; agiungu pãnã aclo iu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu-armãnã tsiva di cariva; vatãm, cãtãstrãpsescu, afãnsescu)
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir, réaliser}
{en: finish, complete, realize}
ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj bureascã (fig: si-lj cãtãstrãpseascã)

§ burit2 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mplinit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: accompli, achevé, fini}
{en: finished, completed}

§ buriri2/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mpliniri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminari, împliniri}
{fr: action d’accomplir, d’achever, de finir; accomplissement, achèvement, fin}
{en: action of finishing, of completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – tsi nu easti bitisit (burit); tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}

§ niburiri2/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu biti-seashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neterminare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}

§ mburescu (mbu-rés-cu) vb IV mburii (mbu-ríĭ), mbuream (mbu-reámŭ), mburitã (mbu-rí-tã), mburiri/mburire (mbu-rí-ri) – (unã cu burescu)
ex: mea, azã sã mburirã (s-featsirã, s-bitisirã) tuti, azã s-hãrisescu; di preavãrliga li mburi (li bitisi) tuti,…, nuntru, n bisearicã armasi nimburitã (nibitisitã) di iconj; mburii (bitisii) lucrul tsi-nj didesh; s-dusi pãnã-aclo ma nu mburi (featsi, bitisi) tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

izvur

izvur (íz-vurŭ) sn izvuri/izvure (íz-vu-ri) – apã tsi easi icã azvoami dit loc; loclu iu azvoami apã dit ahãndami; loclu iu nchiseashti un arãu; izvor (fig: izvur = (i) loc i lucru dit cari easi tsiva (lunjinã, cãldurã, idei, etc.; (ii) arãzga-a unui lucru, itia, sibepea, etc.)
{ro: izvor}
{fr: source d’eau}
{en: spring of water}
ex: loai apã di la izvur; aspealã cãmeshli la izvur; izvurlu ari apã-aratsi; plãngu izvurli di dor; toarnã apa dit izvurlu di-aproapi; s-aplicã s-bea apã dit izvurlu tsi tritsea piningã el

§ izvor (iz-vórŭ) sn izvoari/izvoare (iz-vŭá-ri) – (unã cu izvur)

§ izvuric (iz-vu-rícŭ) sn izvuritsi/izvuritse (iz-vu-rí-tsi) – izvur njic
{ro: izvor mic}
{fr: petite source}
{en: small spring}

§ azvurãscu (az-vu-rắs-cu) vb IV azvurãi (az-vu-rắĭ), azvuram (az-vu-rámŭ), azvurãtã (az-vu-rắ-tã), azvurãri/azvurãre (az-vu-rắ-ri) – (cãndu-i zborlu ti apã, sãndzi, etc.) ansar cu puteari di iuva (prit unã crãpiturã, guvã, etc.); izvurescu, andzãmedz, ndzãmedz, azvom, zvom, vom
{ro: ţâşni, izvorî}
{fr: jaillir, sourdre, surgir}
{en: gush (forth), spring (from)}
ex: un suschir lj-azvurã (lj-inshi, lj-ansãri) dit cheptu

§ azvurãt (az-vu-rắtŭ) adg azvurãtã (az-vu-rắ-tã), azvurãts (az-vu-rắtsĭ), azvurãti/azvurãte (az-vu-rắ-ti) – tsi ari inshitã di iuva; izvurit, andzãmat, ndzãmat, azvumut, zvumut, vumut
{ro: ţâşnit, izvorât}
{fr: jailli, surgi}
{en: gushed (forth), sprang (from)}

§ azvurãri/azvurãre (az-vu-rắ-ri) sf azvurãri (az-vu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu azvurashti tsiva; izvuriri, andzãmari, ndzãmari, azvumeari, zvumeari, vumeari
{ro: acţiunea de a ţâşni, de a izvorî, ţâşnire, izvorâre}
{fr: action de jaillir, de sourdre, de surgir}
{en: action of gushing (forth), of springing (from)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scoluzmã

scoluzmã (scó-luz-mã) sf fãrã pl – faptul cã s-ari bitisitã un lucru; partea tsi s-aflã aclo iu bitiseashti lucrul; astãmãtsirea shi bitisirea-a unui lucru; bitisitã, bitsitã, ishitã, inshitã, scãrchiturã, buritã, soni
{ro: fine, încheiere}
{fr: fin; cessation}
{en: end, cessation}
ex: nu va s-aibã scoluzmã (bitisitã); pãnã tu scolizmã (soni), ashi va s-fatsim; s-linivirã tu scoluzmã (tu soni); scoluzma (sonea, bitisita) s-aleadzi

§ sculusescu (scu-lu-sés-cu) vb IV sculusii (scu-lu-síĭ), sculuseam (scu-lu-seámŭ), sculusitã (scu-lu-sí-tã), sculusiri/sculusire (scu-lu-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul tu loclu iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitisescu, bitsescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu, etimusescu
{ro: termina}
{fr: achever, terminer}
{en: finish}

§ sculusit (scu-lu-sítŭ) adg sculusitã (scu-lu-sí-tã), sculusits (scu-lu-sítsĭ), sculusiti/sculusite (scu-lu-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva tr-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitisit, bitsit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit, etimusit
{ro: terminat}
{fr: achevé, terminé}
{en: finished}

§ sculusiri/sculusire (scu-lu-sí-ri) sf sculusiri (scu-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sculuseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri, etimusiri
{ro: acţiunea de a termina; terminare}
{fr: action d’achever, de terminer; achèvement}
{en: action of finishing; completion}

§ susescu (su-sés-cu) vb IV susii (su-síĭ), suseam (su-seámŭ), susitã (su-sí-tã), susiri/susire (su-sí-ri) – (unã cu sculusescu)

§ susit (su-sítŭ) adg susitã (su-sí-tã), susits (su-sítsĭ), susiti/susite (su-sí-ti) – (unã cu sculusit)

§ susi-ri/susire (su-sí-ri) sf susiri (su-sírĭ) – (unã cu sculusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

simintsã

simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)

§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh

§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn