es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã
(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)
§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)
§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes
§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)
§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)
§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)
§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi
§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)
§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)
§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}
§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}
§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli
§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}
