|
|
indati/indate
indati/indate (in-dá-ti) sf indãts (in-dắtsĭ) – lucrul tsi-l fatsi atsel cari agiutã, intati, ãndatã, agiutor
{ro: ajutor}
{fr: aide, assistance}
{en: aid, assistance}
ex: nj-deadi indati (agiutor); di yeatru fãrã indati (agiutor); yin a gionjlor indati (agiutor)
§ intati/intate (in-tá-ti) sf intãts (in-tắtsĭ) – (unã cu indati)
ex: gionjlji a noshtri, tuts intati tsi-lj pitritsem; nã da intati-a nauã (nã da agiutor, n-agiutã)
§ ãndatã (ãn-dá-tã) sf ãndãts (ãn-dắtsĭ) – (unã cu indati)
ex: shi a gionjlor s-duc ãndatã
agiutor
agiutor (a-gĭu-tórŭ) sn agiutoari/agiutoare (a-gĭu-tŭá-ri) – atsea tsi da (lucrul tsi-l fatsi) atsel cari agiutã pri cariva; indati, intati, ãndatã
{ro: ajutor}
{fr: aide, secour}
{en: aid, help}
ex: iu s-ducã, la cari s-caftã agiutor; cari lu-avdza s-lji da agiutor?; s-ti ncljinj shi s-aprindzã nã tsearã tr-agiutor; acshi ascãpã cu agiutorlu a mintioasãljei featã
§ ashtor (ash-tórŭ) sn ashtoari/ashtoare (ash-tŭá-ri) – (unã cu agiutor)
ex: Dumnidzã ashtor (agiutor)
§ agiut (a-gĭútŭ) (mi) vb I agiutai (a-gĭu-táĭ) shi ashtai (ash-táĭ), agiutam (a-gĭu-támŭ) shi ashtam (ash-támŭ), agiutatã (a-gĭu-tá-tã) shi ashtatã (ash-tá-tã), agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) shi ashtari/ashtare (ash-tá-ri) – fac s-u scoatã n cap ma lishor; dau agiutor; dau indati
{ro: ajuta}
{fr: aider}
{en: help}
ex: agiutats-lji si ncarcã; ashtats-lji s-discarcã; agiutã-nj s-nu cad mpadi; nãs singur agiuta casa; cari-agiutã-a atsilor ãndreptsã
§ agiutat (a-gĭu-tátŭ) adg agiutatã (a-gĭu-tá-tã), agiutats (a-gĭu-tátsĭ), agiutati/agiutate (a-gĭu-tá-ti) – tsi-lj s-ari datã agiutor, ashtat
{ro: ajutat}
{fr: aidé}
{en: helped}
§ ashtat (ash-tátŭ) adg ashtatã (ash-tá-tã), ashtats (ash-tátsĭ), ash-tati/ashtate (ash-tá-ti) – (unã cu agiutat)
§ agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) sf agiutãri (a-gĭu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da agiutor; ashtari
{ro: acţiunea de a ajuta; ajutare}
{fr: action d’aider}
{en: action of helping})
§ ashtari/ashtare (ash-tá-ri) sf ashtãri (ash-tắrĭ) – (unã cu agiutari)
amindat
amindat (a-min-dátŭ) adg amindatã (a-min-dá-tã), amindats (a-min-dátsĭ), amindati/amindate (a-min-dá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz amintat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãamindatic
amindatic (a-min-dá-ticŭ) sm fãrã pl – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz amintatic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcolindu
colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)
§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)
§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}
§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)
§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)
§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)
§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã
disgindat
disgindat (dis-gin-dátŭ) adg disgindatã (dis-gin-dá-tã), disgindats (dis-gin-dátsĭ), disgindati/disgindate (dis-gin-dá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizgindat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdispurindat
dispurindat (dis-pu-rin-dátŭ) adg dispurindatã (dis-pu-rin-dá-tã), dispurindats (dis-pu-rin-dátsĭ), dispurindati/dispurindate (dis-pu-rin-dá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispurintat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgindi/ginde
gindi/ginde (gín-di) sf gindzã (gín-dzã) – amãnii, mãnii, hulii, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: fureur}
{en: fury, anger}
ex: cãndu-lj yin gindzãli, frãndzi tut tsi-l cadi tu mãnã; nu u cãrtea cã-lj yini gindea
§ gindos (gin-dósŭ) adg gindoasã (gin-dŭá-sã), gindosh (gin-dóshĭ), gindoasi/gindoase (gin-dŭá-si) – huliros, turbat, yinãtos
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
ex: nu putu s-treacã cu gindoasa-atsea
§ ngindu (ngín-du) (mi) vb I ngindai (ngin-dáĭ), ngindam (ngin-dámŭ), ngindatã (ngin-dá-tã), ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) – mi-acatsã gindea (mãnia, hulia, turbarea); mi fac foc di inati; inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: mettre en colère, rendre furieux, s’emporter}
{en: infuriate}
ex: va s-lu ngindzi (s-lu-arcedz) s-lji griri-ahtãri zboarã; cara si ngindã nu shtii tsi fatsi
§ ngindat (ngin-dátŭ) adg ngindatã (ngin-dá-tã), ngindats (ngin-dátsĭ), ngindati/ngindate (ngin-dá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã gindea; yinãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère, rendu furieux, emporté}
{en: infuriated}
ex: nu-l cãrtea tora cã easti ngindat (apres, nãirit multu)
§ ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) sf ngindãri (ngin-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, furtsuiri, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de mettre en colère, de rendre furieux, de s’emporter}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
intati/intate
intati/intate (in-tá-ti) sf – vedz tu indati
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: indatimirindi/mirinde
mirindi/mirinde (mi-rín-di) sf fãrã pl –
1: mãcarea tsi u lja omlu trã cali i cãndu s-dutsi la lucru; hranã, mãcari;
2: chirolu di dupã prãndzu sh-ninti di-amurdzitã (cãtã tu sãhatea 4-5); chindii
(expr: va-lj curmu mirindea = va-l scot (dau nafoarã) di la lucru, va-l scãrchescu)
{ro: merinde, chindie}
{fr: provision de bouche; partie de la journée d’entre 4 et 5 heures de l’après-midi}
{en: food (snack, lunch) taken for the road; late afternoon, between 4 and 5 o’clock}
ex: lj-dush mirindi (mãcari) la-ayinji; durnji di la anjadzã pãnã tu mirindi (niheamã ninti di-amurdzitã); mãcãm mirindi pãni cu cash; mirindi (mãcari) ts-ai culac di grãn; va-nj curnji mirindea?
(expr: va-nj curnji pãnea?; va mi scãrcheshti?; va mi fats sã-nj cher lucrul?); cãtrã mirindi oara (dupã prãndzu amãnat); dupã prãndzu, cãtrã mirindi (dupã prãndzu, cãtrã tu oara 4-5); vinji mirindea (oara 4-5 dupã prãndzu)
§ mirindedz (mi-rin-dédzŭ) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindari/mirindare (mi-rin-dá-ri) – mãc trã mirindi; mirindu
{ro: mânca pe la ora chindiei}
{fr: manger quelque chose vers l’heure 4-5 de l’après-midi}
{en: have a snack around 4-5 o’clock in the late afternoon}
ex: sh-mirindã fumealja (lã deadi s-mãcã trã mirindi); mirindats (mãcats, trã mirindi) sh-tradzits calea; mirindãm tu livadi; pute nu mirindeadzã, cã nu lj-easti foami
§ mirindu (mi-rín-du) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirinda-ri/mirindare (mi-rin-dá-ri) – (unã cu mirindedz)
ex: cãndu vrea shadã s-mirindã (s-mãcã tsiva trã mirindi)
§ mirindat (mi-rin-dátŭ) adg mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindats (mi-rin-dátsĭ), mirindati/mirindate (mi-rin-dá-ti) – cari ari mãcatã (tsi easti mãcat) trã mirindi; tsi ari mirindatã
{ro: care a luat masa de după amiază}
{fr: qui a pris le repas de l’après-midi}
{en: who had the late afternoon snack}
ex: vinjim mirindats (mãcats trã mirindi); nica nu eara mirindat (mãcat trã mirindi)