DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

barem

barem (bá-remŭ) adv – nai putsãn; barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã, incan
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: barem ahãt sã shtiu; barem un zbor bun s-avdu

§ barim (bá-rimŭ) adv – (unã cu barem)
ex: s-nj-alasã barim (macar) cãsica; barim ascultã-mi

§ bari/bare (bá-ri) adv – (unã cu barem)
ex: ma nu easti bari (macar) un; nu ca dushman, ma ca bari (macar ca) tatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãidisescu2

cãidisescu2 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – cu zburãrea sh-cu shicadzlji-l fac pri cariva si s-aducheascã ghini; l-fac pri cariva si s-poartã dip ca un a curi ãlj si featsirã mãyi; lj-fac amãyi; amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu
{ro: încânta, fermeca, vrăji, fascina}
{fr: charmer, enchanter, ravir, fasciner}
{en: enchant, charm, bewitch, fascinate}
ex: mi cãidisi (mãyipsi) cu zburãrea dultsi tsi nj-u featsi; s-shidem s-nã cãidisim (s-nã tritsem oara mushat cu zboarã); cãidiseashti (zburashti, pãrãvulseashti) multu mushat

§ cãidisit2 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisiti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã dip ca atsel a curi ãlj si featsirã mãyi; tsi-lj s-ari faptã amãyi; amãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit
{ro: încântat, fermecat, vrăjit, fascinat}
{fr: charmé, enchanté, ravi, fasciné}
{en: enchanted, charmed, bewitched, fascinated}

§ cãidisiri2/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãidisit; amãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a încânta, de a fermeca, de a vrăji, de a fascina; vrăjire, fermecare; fascinaţie}
{fr: action de charmer, d’enchanter, de ravir, de fasciner; fascination}
{en: action of charming, of enchanting, of bewitching, of fascinating; fascination}

§ cãindisescu2 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisiri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu2)

§ cãindisit2 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit2)

§ cãindisiri2/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) sf cãindisiri (cã-in-di-sírĭ) – (unã cu cãidisiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canim

canim (cá-nimŭ) adv – nai putsãn; can, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: macã ti purintsã, mãcã canim (barim, macar) njel

§ canai/canae (ca-ná-i shi ca-náĭ) adv, cong –
1: nai putsãn; can, canim, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: cu tuti cã, tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi cã, tsicã, tsecã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; deşi, cu toate că}
{fr: au moins, du moins; quoi que, bien que}
{en: at least; even though}
ex: canai (barim) yinu-aoatsi; loai featã, canai (barim), ashi cum vream; s-ved canai (macar) unã singurã oarã; sã shtiu canai (macar) cã nu va mor aoa

§ canai-cã (cá-naĭ-cã) adv, cong – (unã cu canai)
ex: canai-cã (cu tuti cã, metsi cã) lj-umplui casa cu tuti ghinetsli

§ can1 (cánŭ) adv
1: nai putsãn; canim, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: dip tsiva, dip, ici
{ro: măcar, cel puţin; deloc}
{fr: au moins, du moins; point du tout}
{en: at least; not at all}
ex: can (macar, barim) di tini nu tsi-u njilã; can (dip, ici) nu ti minduea

§ incan (in-cánŭ) adv
1: nai putsãn; barem, barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã;
2: cu tuti cã; dicari, dicara; di itia cã; tr-atsea cã; cãtse, dirmi, cã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; pentrucă}
{fr: au moins; puisque, vu que}
{en: at least; in vue of, because}

§ calai-cã (cá-laĭ-cã) adv, cong – ghini cã, ma ghini, easti ghini cã, cu tuti cã, cala, calja, mabuli, etc.
{ro: bine că, mai bine, cu toate că, preferabil, mai degrabă, etc.}
{fr: mieux, de préférence, plutôt, puisque, quoi que, etc.}
{en: better, preferably, rather, although, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrmuescu

cãrmuescu (cãr-mu-ĭés-cu) vb IV cãrmuii (cãr-mu-íĭ), cãrmueam (cãr-mu-ĭámŭ), cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) –
1: ãlj fac mãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, icã (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; amãyipsescu, mãyipsescu, mã-ghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu;
2: cu zboarã (cãntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amãyili sh-lu dishteptu pri-atsel a curi ãlj si featsirã amãyi; discãntu
{ro: fermeca, vrăji; descânta}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts détourner des enchantements; exorciser, faire des sortilèges}
{en: bewitch, put a spell on, charm; exorcise}

§ cãrmuit (cãr-mu-ítŭ) adg cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuits (cãr-mu-íts), cãrmuiti/cãrmui-te (cãr-mu-í-ti) –
1: tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat;
2: cari fu vindicat (dizligat, dishtiptat) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntat
{ro: fermecat, vrăjit; descântat}
{fr: ensorcelé, enchanté; à qui on a fait des incantations; qui a été guéri par des enchantements}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted; exorcised}

§ cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) sf cãrmuiri (cãr-mu-írĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri, ncãntari, cãntari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vindicã (dizleagã, dishteaptã) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntari
{ro: acţiunea de a fermeca, de a vrăji; de a descânta; vrăjire, fermecare, descântare}
{fr: action de charmer, d’ensorceler; ensorcellement, incantation; de détourner des enchantements; d’exorciser, de faire des sortilèges}
{en: action of bewitching, of putting a spell on, of charming; incantation; of exorcising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciunchi/ciunche

ciunchi/ciunche (cĭún-chi) – di itia cã; tr-atsea cã; dicari, dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditrã, epidis, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: ma ciunchi cã (di itia cã, dicara, cãtse, cã) nu vinji tora, lipseashti s-lu-ashtiptãm sh-astarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirmi/dirme

dirmi/dirme (dír-mi) cong – cu tuti cã; di itia cã; tr-atsea cã; delmi, deca, dicari, dicara; madami, incan, ditrã, epidis, ciunchi, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: dirmi (di itia cã, cari, cã, dicara) vinjish, va stai

§ delmi/delme (dél-mi) cong – (unã cu dirmi)
ex: delmi (dicara) s-turnã sh-la noi, va s-puitim cu nãs; s-featsi sh-nãs sãhãtci, delmi (dicara) nvitsã sãhãtcilãchea di la tatã-su

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

epidi

epidi (e-pi-dhí) cong – di itia cã; tr-atsea cã; epidis, cãtse, dicari, dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditrã, cã, etc.
{ro: de vreme ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}

§ epidis (e-pi-dhís) cong – (unã cu epidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiurghiuliu

ghiurghiuliu (ghĭur-ghĭu-líŭ) adg ghiurghiulii/ghiurghiulie (ghĭur-ghĭu-lí-i), ghiurghiulii (ghĭur-ghĭu-líĭ), ghiurghiulii (ghĭur-ghĭu-líĭ) – tsi easti-arosh apres; tsi easti multu mushat; tsi mãyipseashti di mushat tsi easti; mãyipsitor
{ro: încântător}
{fr: ravissant}
{en: ravishing}
ex: s-poartã multu fustãnjli ghiurghiulii (aroshi-apreasi); cãtrã n dzarea ghiurghiulii (aroshi sh-mãyipsitoari); tu pãdzli ghiurghiulii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã