DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cemir

cemir (cé-mirŭ) sn fãrã pl – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.) lj-fatsi multu arãu (poati s-lj-aducã sh-moartea!); fãrmac, gãfã, ncemir, ciomir, axif (fig:
1: cemir = starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: mãcã un cemir = mãcã multu di multu)
{ro: venin, otravă}
{fr: venin, poison}
{en: venom, poison}
ex: fãrmac sh-cemir s-tsã si facã mãcarea; mãcã un cemir
(expr: mãcã multu! sã-lj si facã fãrmac!)

§ ncemir (ncé-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)

§ ceamer (cĭá-merŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)

§ ciomir (cĭó-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
ex: tsi u vreai ahãt ciomir (atsel fãrmac) di apã?; nu-nj dats ciomir (fãrmac) ma ghini?

§ ncioamir (ncĭŭá-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; ncimiredz, nciumiredz, nciomir, nfarmãc, nfãrmãcusescu, farmãc, fãrmãcusescu; (fig: ncioamir = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu)
{ro: otrăvi; mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner; affliger, attrister}
{en: poison; sadden, grieve, distress}

§ nciomir (ncĭó-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)

§ nciumiredz (ncĭu-mi-rédzŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumirari/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fronim

fronim (fró-nimŭ) adg fronimã (fró-ni-mã), froninj (fró-ninjĭ), adg fronimi/fronime (fró-ni-mi) – tsi ari minti bunã, ascultã tsi dzãc sh-altsã, shi nu fatsi glãrinj; tsi easti imir tu purtãri shi ari prãxi buni; isih, imir, dobru, prãxit, mintimen, ascultãtor, etc.
{ro: cuminte, liniştit, bun}
{fr: docile, paisible, bon}
{en: obedient, quiet, good}

§ frunimeatsã (fru-ni-meá-tsã) sf frunimets (fru-ni-métsĭ) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã fronim (s-aibã purtãri buni, s-hibã cu minti, isih, ascultãtor, imir, mintimen, etc.); frunimadã, frumineatsã, fruminatsã, fromineatsã, mintiminilji, imirami, etc.
{ro: cuminţenie}
{fr: docilité, bonne conduite, retenue}
{en: reasonableness, common sense, good conduct}
ex: s-vã nvitsats ficiorlji trã frumineatsã (tra si s-poartã ghini, s-hibã prãxits)

§ frunimadã (fru-ni-má-dã) sf frunimãdz (fru-ni-mắdz) – (unã cu frunimeatsã)

§ frumineatsã (fru-mi-neá-tsã) sf fruminets (fru-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminatsã (fru-mi-ná-tsã) sf fruminãts (fru-mi-nắtsĭ) – (unã cu fruni-meatsã)

§ fromineatsã (fro-mi-neá-tsã) sf frominets (fro-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminescu (fru-mi-nés-cu) (mi) vb IV fruminii (fru-mi-níĭ), frumineam (fru-mi-neámŭ), fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminiri/fruminire (fru-mi-ní-ri) – l-fac s-hibã fronim, imir; lu nvets prãxi buni, tra si s-poartã ghini; imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu
{ro: cuminţi, îmblânzi}
{fr: adoucir, civiliser, apprivoiser}
{en: come to reason, settle down, civilize}
ex: s-lji frumineascã (s-lji facã froninj, s-lji imireadzã)

§ fruminit (fru-mi-nítŭ) adg fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminits (fru-mi-nítsĭ), fruminiti/fruminite (fru-mi-ní-ti) – tsi easti faptu tra s-hibã fronim; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, piculit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

imir

imir (í-mirŭ) adg imirã (í-mi-rã), imiri (í-mirĭ), imiri/imire (í-mi-ri) – (om) tsi easti dobru (moali, prãhar, bun, molav, mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravdã) tsi easti nvitsatã s-nu mata hibã agrã ma s-hibã criscutã shi, di-aradã, s-bãneadzã piningã casa-a omlui; imbru
{ro: blând, îmblânzit, domestic}
{fr: doux (homme), apprivoisé, domestique, domestiqué}
{en: gentle, kind, tame, tamed, domesticated}
ex: pricili di pisti loc, njits, mãri, imiri, agri, eara adunati aclo; eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imirã (nu easti agrã) pulja-aestã

§ imbru (ím-bru) adg imbrã (ím-brã), imbri (ím-bri), imbri/imbre (ím-bri) – (unã cu imir)

§ imireatsã (i-mi-reá-tsã) sf imirets (i-mi-rétsĭ) – harea tsi-lj fatsi oaminjlji s-hibã imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agru-prãvdzãli dupã tsi suntu nvitsati s-ascultã di om shi si sta ningã casa-a omlui; imirami
{ro: blândeţe; docilitate, domesticitate}
{fr: douceur, humeur douce; docilité, apprivoisement}
{en: kindness, mildness; docility, tameness}
ex: nu-avusesh imireatsã pri tini; u ntribã cu imireatsã; mi zburã cu imireatsã

§ imirami/imirame (i-mi-rá-mi) sf imirãnj (i-mi-rắnjĭ) – (unã cu imireatsã)

§ imiredz (i-mi-rédzŭ) (mi) vb I imirai (i-mi-ráĭ), imiram (i-mi-rámŭ), imiratã (i-mi-rá-tã), imirari/imirare (i-mi-rá-ri) – l-fac un om s-hibã (ma) imir; l-fac un om s-aibã unã purtari imirã (dultsi, moali); u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer}
{en: make someone kind; tame}
ex: sh-ti imireadzã (sh-ti fatsi s-ai unã purtari ma moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru

§ imirat (i-mi-rátŭ) adg imiratã (i-mi-rá-tã), imirats (i-mi-rátsĭ), imirati/imirate (i-mi-rá-ti) – tsi s-ari faptã imir; imiripsit, imirisit, imirusit, piculit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piculescu

piculescu (pi-cu-lés-cu) vb IV piculii (pi-cu-líĭ), piculeam (pi-cu-leámŭ), piculitã (pi-cu-lí-tã), piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) – u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: apprivoiser, domestiquer}
{en: tame}
ex: bãtea cavalu di dipunea pulj, piculea (imiripsea) agrinjli

§ piculit (pi-cu-lítŭ) adg piculitã (pi-cu-lí-tã), piculits (pi-cu-lítsĭ), piculiti/piculite (pi-cu-lí-ti) – (pravdã) tsi easti faptã tra s-hibã imirã; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: apprivoisé, domes-tiqué}
{en: tamed}

§ piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) sf piculiri (pi-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva piculeashti; imirari, imiripsiri, imirisiri, imirusiri, fruminiri
{ro: acţiunea de a îmblânzi, de a domestici; îmblânzire, domesticire}
{fr: action d’apprivoiser, de domestiquer}
{en: action of taming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

virin

virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu

§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini

§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz

§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn