DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apãndoahã

apãndoahã (a-pãn-dŭá-hã) sf apãndoahi/apãndoahe (a-pãn-dŭá-hi) –
1: agiutor, andoapir, aradzãm;
2: elpidã, ilpidã, nãdii, nadã
{ro: reazem, ajutor; speranţă}
{fr: appui, aide; espoir, attente}
{en: support, help; hope}
ex: tutã apãndoaha (agiutorlu, andoapirlu; nãdia) a lor eara ficiorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãshtigã

cãshtigã (cãsh-tí-gã) sf cãshtidz (cãsh-tídzĭ) –
1: niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, nacrã, sãrachi;
2: atsea tsi fatsi (ari) un om cãndu sh-bagã ghini mintea trã un lucru s-lu-adarã (s-lu veadã, s-lu avdã, s-lu-aducheascã, etc.); mengã, angãtan;
3: simtsãrea tsi u-ari cariva tu suflit cã un lucru va si s-facã dupã vrearea-a lui; elpidã, ilpidã, nadã, nãdii, shpresã
{ro: grijă, atenţie, speranţă}
{fr: soin; attention; espérance}
{en: care; attention; hope}
ex: tradz cãshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cãshtigã (s-am angãtan, s-aveglju); nu-sh mutã elj cãshtiga (nu sta elj s-nu sh-bagã oara); nu-i vãrnu s-nã tragã adz cãshtiga (gailelu); anarga s-minã caljlji, mulãrli au cãshtigã (bagã ghini oara, mutrescu ghini, aclo iu imnã); du-ti, ma s-tsã ai cãshtiga (s-tsã badz ghini oarã); ai cãshtigã di nãs (s-lu mutreshti); sh-easti multu cu cãshtigã (cu mengã, cu-angãtan); nã lom cãshtigã (chirum nãdii) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga (chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã; nãscãrsii adzã, ca s-nu lj-am cãshtiga (gailelu) mãni; nu-ari cãshtigã (vãrã frundidã) di tsiva; cara nu yini pãnã tu-ascãpitatã, nj-loai cãshtiga (umutea, nãdia)

§ cãshtigos1 (cãsh-ti-gósŭ) adg cãshtigoasã (cãsh-ti-gŭá-sã), cãshtigosh (cãsh-ti-góshĭ), cãshtigoasi/cãshtigoase (cãsh-ti-gŭá-si) – tsi-sh bagã (tsi sh-ari) ghini mintea cãndu fatsi un lucru; tsi sh-ari ngãtan (cãshtigã)
{ro: grijuliu, atent; câştigător}
{fr: attentif, observateur; gagnant}
{en: careful, attentive; winning}
ex: pashti-ts cãprili, ai-li angãtan, hii cãshtigoasã (s-ts-ai mintea); mutrita cãshtigoasã (cu cãshtigã) a pãrintsãlor

§ cãshtigos2 (cãsh-ti-gósŭ) adv – cu cãshtigã, cu ngãtan
{ro: cu atenţie}
{fr: attentivement}
{en: carefully; attentively}
ex: la imnari s-hibã cãshtigoasã (cu cãshtigã); hiu cãshtigos la gioc (un di-atselj tsi amintã, tsi nchirdãseashti); easti noapti, imnats cãshtigos (cu cãshtigã, cu mengã)

§ cãshtighedz (cãsh-ti-ghĭédzŭ) vb I cãsh-tigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – lj-am ngãtanlu (frundida) a cuiva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãngoari); frundixescu, frundisescu; ãnj bag mintea; nj-am mintea (cãshtiga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

elpidã

elpidã (el-pí-dhã) sf elpidz (el-pídzĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, nãdii, nadã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nu-am elpidã mari (nu para am umutea, nu para pistipsescu) cã va si s-facã aestu lucru

§ ilpidã (il-pí-dhã) sf ilpidz (il-pídzĭ) – (unã cu elpidã)
ex: ma tutã ilpida lj-eara la vulpi

§ elpisescu (el-pi-sés-cu) vb IV elpisii (el-pi-síĭ), elpiseam (el-pi-seámŭ), elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; nãdãescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}

§ elpisit (el-pi-sítŭ) adg elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisits (el-pi-sítsĭ), elpisiti/elpisite (el-pi-sí-ti) – (lucru) tsi pistipsescu (am nãdia) cã va si s-facã (va si mbureascã); nãdãit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}

§ elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) sf elpisiri (el-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; nãdãiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãdii/nãdie

nãdii/nãdie (nã-dí-i) sf nãdii (nã-díĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistip-sescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; nadã, elpidã, ilpidã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nãdia-a noastrã s-asteasi; tu chepturi mor njilj di nãdii (ilpidz); trã un cal, a lui nãdii; easti-un om fãrã nãdii

§ nadã (ná-dã) sf nadi/nade (ná-di) – (unã cu nãdii)
ex: chirut shi fãrã nadã (umuti); nãs ãlj dzãtsi fãr di nadã (fãrã ilpidã); tru suflit moari nada (elpida)

§ nãdãescu (nã-dã-ĭés-cu) vb IV nãdãii (nã-dã-íĭ), nãdãeam (nã-dã-ĭámŭ), nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; elpisescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}
ex: tsi, va s-nãdãescu? (tsi, va u-am umutea?)

§ nãdãit (nã-dã-ítŭ) adg nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãits (nã-dã-ítsĭ), nãdãiti/nãdãite (nã-dã-í-ti) – (lucru) tsi pistipsescu cã va si s-facã (va si mbureascã); elpisit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}

§ nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) sf nãdãiri (nã-dã-írĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; elpisiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}
ex: fãr di nãdãiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shpresã

shpresã (shpré-sã) sf shpresi/shprese (shpré-si) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, elpidã, nãdii, nadã, umuti, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spindzur

spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)

§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat
(expr: aplicat di-arshini) imna; armasi cu nãrli spindzurati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umuti/umute

umuti/umute (u-mú-ti) sf pl(?) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, elpidã, nãdii, nadã, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: s-nu hits cu umutea (nãdia, elpida) la mini

§ imuti/imute (i-mú-ti) sf pl(?) – atsea (mirachea, scupolu, vrearea, etc.) tsi am tu minti tra s-fac trãninti; nieti, nãeti, proerisi
{ro: intenţie}
{fr: intention}
{en: intention}
ex: ti mini imuti nu-ai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã