DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: acţiunea de a pune în colivie sau cuşcă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadicã

cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui

§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica

§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)

§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dira

dira (dí-ra) invar (tu expresia: dau dira) – (dau) cali; (dau) izini; (lu-alas) s-hibã ileftir; sãlghescu, iliftirisescu, etc.
{ro: în voie}
{fr: (laisser) en liberté}
{en: (let) free}
ex: lã deadi dira (li alãsã eleftiri), li sãlãghi prãvdzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filcu

filcu (fíl-cu) adg filcã (fíl-cã), filtsi (fíl-tsi), filtsi/filtse (fíl-tsi) – tsi ari iliftiria s-facã tsi va (s-ducã iu va, cãndu va, etc.) fãrã s-caftã izini maxus di la altu, icã s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; (stat) tsi nu tsãni di altu shi s-nicuchirseashti ashi cum va, fãrã scaftã izini di la altu (stat); ileftir, eleftir, leftir, lefter
{ro: liber}
{fr: libre}
{en: free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

iliftirii/iliftirie

iliftirii/iliftirie (i-lif-ti-rí-i) sf iliftirii (i-lif-ti-ríĭ) – izinea shi pu-tearea tsi u ari cariva tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.) fãrã tra s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; catas-tasea tu cari s-aflã un om tsi nu easti ncljis tu-unã filichii; elefterii, lefterii, hurieti, slobodii
{ro: libertate}
{fr: liberté}
{en: liberty, freedom}

§ elefterii/elefterie (e-lef-te-rí-i) sf elefterii (e-lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ lefterii/lefterie (lef-te-rí-i) sf lefterii (lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ ileftir (i-léf-tirŭ) adg ileftirã (i-léf-ti-rã), ileftiri (i-léf-tirĭ), ileftiri/ileftire (i-léf-ti-ri) – tsi ari iliftiria tra s-facã tsi va (iu va, cãndu va, etc.) fãrã s-caftã izini maxus di la altu, icã s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; (stat) tsi nu tsãni di altu shi s-nicuchirseashti ashi cum va, fãrã s-caftã izini di la altu (stat); eleftir, leftir, lefter, filcu
{ro: liber, independent}
{fr: libre, indépendant}
{en: free, indipendent}

§ eleftir (e-léf-tirŭ) adg eleftirã (e-léf-ti-rã), eleftiri (e-léf-tirĭ), eleftiri/eleftire (e-léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ leftir (léf-tirŭ) adg leftirã (léf-ti-rã), leftiri (léf-tirĭ), leftiri/leftire (léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ lefter (léf-terŭ) adg lefterã (léf-te-rã), lefteri (léf-terĭ), lefteri/leftere (léf-te-ri) – (unã cu ileftir)

§ iliftirusescu (i-lif-ti-ru-sés-cu) (mi) vb IV iliftirusii (i-lif-ti-ru-síĭ), iliftiruseam (i-lif-ti-ru-seámŭ), iliftirusitã (i-lif-ti-ru-sí-tã), iliftirusiri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-sí-ri) – lj-dau izini (lj-dau putearea, lu-alas, etc.) a unui tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.); alas cariva s-fugã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); lj-dau cali; dau dira; sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, apulsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãlãghescu1

sãlãghescu1 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – alas cariva s-easã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); sãlghescu, sãrgljescu, sãr-ghescu, dau cali, eleftirusescu, apulsescu
{ro: slobozi, elibera}
{fr: lâcher, libérer}
{en: release, liberate, set free}
ex: a si-lj sãlãghim (s-lj-alãsãm ileftiri); lamnja nu sãlãghea apa (nu u-alãsa s-curã); lipseashti di cati dzuã s-mãcã cãti un om sh-ashi s-u sãlãgheascã apa (s-u-alasã apa ileftirã s-curã); sãlãghea mushata-a loclui (alasã-u, dã-lj cali); lu sãlãghii puljlu (lu-alãsai s-fugã, s-azboairã ileftir); lu sãlãghirã (lu-alãsarã s-easã, lj-deadirã cali) dit hãpsani; mãna stãngã-lj sãlãghea; mi strãndzea cu vãrtuti di mãnã sh-nu vru s-mi sãlãgheascã (s-nj-alasã mãna); feata nu pot s-u sãlãghescu (s-u-alas, s-lji dau dira), cã nu-i tu mãna-a mea aistã; striga dipriunã aushlu, nu pot s-u sãlãghescu (sã-lj dau cali); acatsã un buf shi un sãcol shi sãlãghea-lj (bagã-lj, fã-lj, alasã-lj s-yinã) cãtrã la mini; tu-alinari sãlãghirã (lu-alãsarã s-cadã) bãrnul ãnghios sh-lu-alãsarã aclo ficiorlu tu puts; saclu aistu s-lu ncartsã pi un cal shi s-lu sãlãgheshti calu (s-lji dai cali)

§ sãlãghit1 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – alãsat ileftir s-facã tsi va; sãlghit, sãrgljit, sãrghit, dat cali, eleftirusit, apulsit
{ro: slobozit, eliberat}
{fr: lâché, libéré}
{en: released, liberated, set free}
ex: caljlji suntu sãlãghits (eleftirusits); cãnjlji eara sãlãghits (cãrtits); picurar cu percea sãlãghitã (perlu alãsat s-cadã nghios)

§ sãlãghiri1/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu sãlãgheashti pri cariva; sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri, dari cali, eleftirusiri, apulsiri
{ro: acţiunea de a slobozi, de a elibera; slobozire, eliberare}
{fr: action de lâcher, de libérer}
{en: action of releasing, liberating, setting free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãlani/sãlane

sãlani/sãlane (sã-lá-ni) invar – harea tsi u ari atsel cu unã minti ileftirã, tsi mindueashti, u dzãtsi sh-bãneadzã mash dupã cum ãlj si pari a lui cã easti ghini, fãrã s-ascultã di cum dzãc altsã
{ro: libertinaj}
{fr: état de libertinage}
{en: free-thinking; libertinage}
ex: az featili suntu ca sãlani (fac tsi vor, fãrã s-ascultã di altsã), iu ti duts, di eali dai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã