|
|
ileami/ileame
ileami/ileame (i-leá-mi) sf ilenj (i-lénjĭ) – atsea tsi dzãtsi giudi-cãtorlu cã omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-facã ca platã (munduiri) trã arãulu tsi ari adratã; munduirea tsi u-aproachi cariva trã arãulu tsi ari faptã; ileani, iljami, iljani, usãndã, giudicatã, singilii, fitfai, cãtãdicãtsiri
{ro: pedeapsă, condamnare}
{fr: condamnation, punition}
{en: conviction, sentence, punishment}
ex: va si scoatã vãrã ileami (singilii) la giudicatã
§ ileani/ileane (i-leá-ni) sf ilenj (i-lénjĭ) – (unã cu ileami)
§ iljami/iljame (i-ljĭá-mi) sf iljenj (i-ljĭénjĭ) – (unã cu ileami)
§ iljani/iljane (i-ljĭá-ni) sf iljenj (i-ljĭénjĭ) – (unã cu ileami)
cãrari/cãrare
cãrari/cãrare (cã-rá-ri) sf cãrãri (cã-rắrĭ) – cali strimtã (di-aradã tu pãduri i munti) iu s-imnã mash pripadi i ncalar pi cal i mulã; pãrticã, cãlici, cãlitsã, cãlishoarã, munupati; (fig:
1: cãrari = (i) diz-ligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, iljani, singilii, giudicatã; (iii) aradã, cijdii, dãrã, rãncai; expr:
2: dã-lj nã cãrari = fã tsiva shi ndreadzi-l, dizleagã-l aestu lucru;
3: alas calea sh-ljau cãrarea = l-fac un lucru greu, anapuda, nu ca tutã dunjaea, ljishor, cum easti ghini s-lu fac, dupã-aradã)
{ro: cărare, potecă}
{fr: sentier}
{en: (foot) path}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angu-citoari: chirãmidzli); cãrarea (cãlicea) aestã ti scoati la cãshari; inshi tsaplu tu cãrari (pãrticã); alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: nu-l featsirã lucrul dupã-aradã); fudzirã pi-a negurlor cãrari (cali); a muntilui cãrãri; brãn mushat, cu cãrãri (fig: arãdz, cijdii) albi-aroshi; nu putea s-lji da vãrnã cãrari
(expr: s-lj-aflã vãrã dizligari, vãrã trop); dã-lj nã cãrari a aishtui
(expr: ndreadzi-l, dizleagã-l aestu) lucru; cãrarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei
§ cãrãricã (cã-rã-rí-cã) sf cãrãritsi/cãrãritse (cã-rã-rí-tsi) – cãrari ma njicã sh-ma strimtã
{ro: cărăruie}
{fr: petit sentier}
{en: small foot path}
§ cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) sf cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) – (unã cu cãrãricã)
fitfai/fitfae
fitfai/fitfae (fit-fá-i) sf fitfãi (fit-fắĭ) – atsea tsi dzãtsi giudicãtorlu cã omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-facã ca platã (munduiri) trã arãulu tsi ari adratã; munduirea tsi u-aproachi cariva trã arãulu tsi ari faptã; singilii, ileami, ileani, iljami, iljani, usãndã, giudicatã, cãtãdicãtsiri
{ro: fetva, sentinţă judecătorească}
{fr: sentence juridique}
{en: sentence}
ex: mi dush la muftiu sã-nj ljau nã fitfai
hiritisescu
hiritisescu (hi-ri-ti-sés-cu) (mi) vb IV hiritisii (hi-ri-ti-síĭ), hiritiseam (hi-ri-ti-seámŭ), hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisiri/hiri-tisire (hi-ri-ti-sí-ri) –
1: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; pitrec ncljinãciunj shi zboarã di vreari (di urari, di sãnãtati, etc.) a unui di cari escu diparti; hiritsescu, bunuescu, ghinuescu, cãlimirsescu, prishindescu;
2: lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli mãna (frãmtea, budzãli, etc.) tra s-aspun a unui cã-lj portu vreari (tinjii, ascultari, etc.); bash tu-unã fatsã sh-deapoea pi-alantã; hiritsescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, gugustedz, gugustescu
{ro: saluta; îmbrăţişa, săruta}
{fr: saluer; embrasser, baiser}
{en: greet, salute; embrace, kiss}
ex: tricu piningã afendi sh-lu hiritisi (ghiunui); hiritisirã (bãsharã) iconjli
§ hiritisit (hi-ri-ti-sítŭ) adg hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisits (hi-ri-ti-sítsĭ), hiritisiti/hiritisite (hi-ri-ti-sí-ti) –
1: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor la unã andamusi, i-lj s-ari faptã un semnu, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); hiritsit, bunuit, ghinuit, cãli-mirsit, prishindit;
2: tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi easti cu mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; hiritsit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ncurpiljat, angãljisit, pushtuit, bãshat, gugustat, gugustit
{ro: salutat; îmbrăţişat, sărutat}
{fr: salué; embrassé baisé}
{en: greeted, saluted; embraced, kissed}
§ hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-sí-ri) sf hiritisiri (hi-ri-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-ghinueashti (s-gugusteadzã, sã mbrãtsiteadzã, s-bashi, etc.); hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, cãlimirsiri, prishindiri; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, gugustari, gugustiri
{ro: acţiunea de a saluta, de a îmbrăţişa, de a săruta; salutare, îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action de saluer; d’embrasser, de baiser; salutation, embrassade, baiser}
{en: action of greeting, of saluting; of embracing, of kissing; greeting, embrace, kiss}
ileani/ileane
ileani/ileane (i-leá-ni) sf – vedz tu ileami
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ileamiiljami/iljame
iljami/iljame (i-ljĭá-mi) sf – vedz tu ileami
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ileamiiljani/iljane
iljani/iljane (i-ljĭá-ni) sf – vedz tu ileami
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ileamincljin
ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã
§ ncljinat (nclji-nátŭ) adg ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinats (nclji-nátsĭ), ncljinati/ncljinate (nclji-ná-ti) – tsi sh-ari aplicatã truplu i caplu dinintea-a unui om i lucru; cari sh-ari faptã crutsea; cari ari faptã unã rugãciuni n fatsa-al Dumnidzã; tsi lu-ari furatã lishor somnul; tsi ari dipusã armili shi s-ari pridatã; cljinat, ãncljinat, ndzinucljat, aplicat, etc.
sileami/sileame
sileami/sileame (si-leá-mi) sf fãrã pl – ghinuiri tsi s-fatsi a unui om cu ncljinarea-a truplui i a caplui dinintea-a lui (ca semnu di tinjii, di vreari, di tãpinusiri, etc.); zbor pitricut a unui di diparti (prit cariva, un oaspi, unã carti, etc.) tu cari omlu lj-aspunj vrearea (tinjia, buna adutsearea aminti, etc.) tsi lj-u poartã; timinã, timinei, ghinuiri, taeti, hiritimati, ncljinãciunj
{ro: salutări, temenea, complimente}
{fr: salutations (avec des courbettes), compliments, hommages}
{en: greetings with a bow before them, best regards, respects}
ex: lj-deadi sileami (l-ghiunui)
singilii/singilie
singilii/singilie (sin-gi-lí-i) sf singilii (sin-gi-líĭ) – atsea tsi dzãtsi giudicãtorlu cã omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-facã ca platã (munduiri) trã arãulu tsi ari adratã; munduirea tsi u-aproachi cariva trã arãulu tsi ari adratã; ileami, ileani, iljami, iljani, usãndã, giudicatã, fitfai, cãtãdicãtsiri
{ro: pedeapsă, condamnare}
{fr: condamnation, punition}
{en: conviction, sentence, punishment}
ex: va s-sh-ashteaptã catiun singilia al Dumnidzã
taeti/taete
taeti/taete (ta-ĭé-ti) sf pl(?) – ghinuiri faptã dupã arada nturtseascã cu unã ncljinari a truplui sh-a caplui (cãtivãrãoarã cu ndzinucljari shi dari cu caplu di loc); timinã, timinei, sileami, ncljinãciuni
{ro: prosternare}
{fr: prosternation}
{en: prostration}
ex: lã fãtsea taeti sh-lã bãsha cãlcãnjli