DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abushala

abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã

§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)

§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh

§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã

§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}

§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}

§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)

§ ambushulat (am-bu-shĭu-látŭ) adg ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulats (am-bu-shĭu-látsĭ), ambushulati/ambushulate (am-bu-shĭu-lá-ti) – (unã cu abushilat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catife

catife (ca-ti-fé) sm catifedz (ca-ti-fédzĭ) – tsãsãturã di mitasi (lãnã, bumbac, etc.) tsi ari pi-unã fatsã hiri multu shcurti, ndreapti shi ndisati
{ro: catifea}
{fr: velours}
{en: velvet}
ex: sultuc di catife

§ catifei/catifee (ca-ti-fé-i) sf catifei (ca-ti-féĭ) – (unã cu catife)
ex: feci un mindan di catifei; nu-am purtatã ninga fustani di catifei

§ catifiledz (ca-ti-fi-lédzŭ) (mi) vb I catifilai (ca-ti-fi-láĭ), catifilam (ca-ti-fi-lámŭ), catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) – fac un lucru s-undzeascã cu catifelu, cu hãrli sh-cu cusurli-a lui; lu-acoapir un lucru cu (lj-adavgu) catife
{ro: catifela}
{fr: velouter}
{en: give a velvety appearance}
ex: catifilai (lu-anvilii cu catifei) scamnul atsel bunlu

§ catifilat (ca-ti-fi-látŭ) adg catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilats (ca-ti-fi-látsĭ), catifila-ti/catifilate (ca-ti-fi-lá-ti) – tsi easti faptu s-undzeascã cu catifelu; tsi easti nvilit cu catifei; tsi sh-u-adutsi cu catifelu; moali ca catifeea
{ro: catifelat}
{fr: velouté}
{en: with a velvety appearance}
ex: feata ari unã boatsi catifilatã (dultsi, ca catifelu); duchii cã eara lãndzitã cã avea fatsa-aroshi, catifilatã; fructul avea unã peaji catifilatã

§ catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) sf catifilãri (ca-ti-fi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi ca catifelu, easti nvilit cu catife, (s-)catifileadzã
{ro: acţiunea de a catifela; catifelare}
{fr: action de velouter}
{en: action of giving a velvety appearance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãdãlic

gãdãlic (gã-dã-lícŭ) (mi) vb I gãdãlicai (gã-dã-li-cáĭ), gãdãlicam (gã-dã-li-cámŭ), gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) – dau cu deadzitli, pusputescu lishor, pristi ndauã locuri di pi truplu-a omlui (ca sumsoarã, bunãoarã) tra s-lu fac s-aducheascã tsiva cari-l fatsi sã-lj cadã milii, s-nu poatã si s-curmã di-arãdeari, etc.; gãdilic, gãdic, gãdil;
(expr: mi gãdãlicã la inimã = mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.)
{ro: gâdila}
{fr: (se) chatouiller}
{en: tickle}
ex: mi gãdãlicã; Ursu-Gheani l-gãdãlicã cãndu-avdzã cã-i zborlu di feati

§ gãdãlicat (gã-dã-li-cátŭ) adg gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicats (gã-dã-li-cátsĭ), gãdãlicati/gãdãlicate (gã-dã-li-cá-ti) – tsi easti faptu s-arãdã cu pusputirea lishoarã tsi lj-u fatsi cariva sumsoarã; gãdilicat, gãdicat, gãdilat
{ro: gâdilat}
{fr: chatouillé}
{en: tickled}

§ gã-dãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) sf gãdãlicãri (gã-dã-li-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãdãlicã; gãdilicari, gãdicari, gãdilari
{ro: acţiunea de a gâdila}
{fr: action de (se) chatouiller}
{en: action of tickling}

§ gãdãlits (gã-dã-lítsŭ) adg gãdãlitsã (gã-dã-lí-tsã), gãdãlits (gã-dã-lítsĭ), gãdãlitsi/gãdãlitse (gã-dã-lí-tsi) – tsi s-gãdãlicã multu lishor
{ro: gădilicios}
{fr: chatouilleux}
{en: ticklish}
ex: atselj tsi suntu gãdãlits?

§ gãdilic (gã-di-lícŭ) (mi) vb I gãdilicai (gã-di-li-cáĭ), gãdilicam (gã-di-li-cámŭ), gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicari/gãdilicare (gã-di-li-cá-ri) – (unã cu gãdãlic)
ex: ãl gãdilicã, cãndu avdzã, cã-i zborlu di feati; cãtu-l vidzu, acãtsã s-u gãdilicã tu inimã
(expr: acãtsã s-lu-ariseascã)

§ gãdi-licat (gã-di-li-cátŭ) adg gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicats (gã-di-li-cátsĭ), gãdilicati/gãdilicate (gã-di-li-cá-ti) – (unã cu gãdãlicat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gilat

gilat (gi-látŭ) sm, sf gilatã (gi-lá-tã), gilats (gi-látsĭ), gilati/gilate (gi-lá-ti) – atsel tsi-l vatãmã (cu nfãrmãcarea, spindzurarea, tãljarea-a caplui, etc.) pri omlu tsi easti giudicat (cãtãdicãtsit) la moarti (di un giudicãtor la unã dãvii); gileat, giljat, cãrjili, cãrjiliu, cãrgealiu; (fig:
1: gilat = om multu arãu, tiran; expr:
2: nj-shadi ca gilat = mi fuvirseashti)
{ro: călău}
{fr: bourreau}
{en: executioner, hangman}
ex: ca gilatã, mi-adapã cu heari; s-veadã cari easti gilatlu; dinãoarã s-dutsi la un gilat shi-lj dzãtsi; s-dutsi la gilat, s-veadã ma sã-lj tãlje caplu; gilatlu bãgã caplu a muljariljei tu-un tastru shi-lj lu deadi

§ gileat (gi-leátŭ) sm, sf gileatã (gi-leá-tã), gileats (gi-leátsĭ), gileati/gileate (gi-leá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ursi a gileatlui s-lji talji caplu

§ giljat (gi-ljĭátŭ) sm, sf giljatã (gi-ljĭá-tã), giljats (gi-ljĭátsĭ), giljati/giljate (gi-ljĭá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ca giljat fatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã