DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashi/ashe

ashi/ashe (a-shí) adv – ashã, ashe, asha, ashia, acshi, acshia, ashitsi, acshitsi –
{ro: aşa}
{fr: ainsi}
{en: this way}
ex: Dumnidzã ashi crui

§ ashã (a-shắ) adv – (unã cu ashi)

§ ashe (a-shĭé) adv – (unã cu ashi)

§ asha (a-shĭá) adv – (unã cu ashi)

§ ashia (a-shí-ĭa) adv – (unã cu ashi)

§ acshi/acshe (ac-shí) adv – (unã cu ashi)
ex: acshi voi, acshitsi fac; acshi poati s-hibã; am acshi, cari nu shtii!

§ acshia (ac-shí-ĭa) adv – (unã cu ashi)
ex: trã arãdeari acshia

§ ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) adv – (unã cu ashi)

§ acshi-tsi/acshitse (ac-shí-tsi) adv – (unã cu ashi)
ex: acshitsi-lj dzã-tsea sotslji; acshi voi, acshitsi fac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baljuca

baljuca (ba-ljĭú-ca) sm invar – omlu tsi caftã s-aibã tsiva cu itsi trop, cã ari i nu ari ananghi; numã tsi s-da a unui cãni cu perlji lundzã; un tsi easti sharcu ca unã ornji; haldup, zulumchear, guliman, etc.
{ro: rapace, hrăpăreţ}
{fr: rapace, vorace}
{en: rapacious}
ex: tsi baljuca (haldup, zulumchear) hii!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

de2

de2 (de) inter – zbor tsi va s-aspunã: trã ciudii!, haida-de!
{ro: de!}
{fr: deh!}
{en: so!}
ex: de! yinea omlu dit xeani dipãrtoasi; de, bre, de! tsi gioni-aleptu; de, bre, de! tsi farã-aleaptã; de! lai vearã di uscãciuni, de; de! tsi s-lji fac!; fã, de!, tsi tsã caftu!

§ dede! (dé-de!) inter – zbor tsi va s-aspunã: ai-tsã cãshtiga, ai-tsã angãtan, bagã ghini oarã, etc.
{ro: ai grije!}
{fr: prends garde!}
{en: watch out!}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

glar

glar (glárŭ) sm, sf, adg glarã (glá-rã), glari (glárĭ), glari/glare (glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; (om) tsi easti zurlu di minti, tsi ari glãritã di minti, tsi lj-ari fudzitã mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, ntreshcu, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
ex: tsi glar (hazo) hii!; cu glarlj-atselj ashitsi lipseashti s-ti portsã; tini eshti Costi ali Cati-atsea glara; glarlu aushashti trã minduirea-a altui; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana; ts-bãgash mintea cu glarlji, ma glar di elj va ti fats; shi glarlu scoati (paradz), ma nu shtii s-lji tsãnã; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!

§ glaru-lishor (glá-ru-li-shĭórŭ) sm, sf, adg glaru-lishoarã (glá-ru-li-shĭŭá-rã), glaru-lishori (glá-ru-li-shĭórĭ), glaru-lishoari/glaru-lishoare (glá-ru-li-shĭŭá-ri) – tsi easti ca glar sh-li fatsi lucrili fãrã tra si s-mindueascã multu; glar, lishor
{ro: uşu-ratic}
{fr: frivole, niais}
{en: light-minded, frivolous, careless}
ex: muljarea-aestã eara glaru-lishoarã

§ glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg glarecicã (gla-réci-cã), glarecitsã (gla-réci-tsã), glareciti/gla-recite (gla-réci-ti) – (unã cu glar)

§ glareshcu (gla-résh-cu) sm, sf, adg glareshcã (gla-résh-cã), glareshtsã (gla-résh-tsã), glaresh-ti/glareshte (gla-résh-ti) – (unã cu glar)

§ glãrushcu (glã-rúsh-cu) sm, sf, adg glãrushcã (glã-rúsh-cã), glãrushtsã (glã-rúsh-tsã), glãrushti/glãrushte (glã-rúsh-ti) – (unã cu glar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazo

hazo (ha-zó) sm, sf, adg hazeauã (ha-zeá-ŭã), hazadz (ha-zádzĭ), hazeali/hazeale (ha-zeá-li) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, mutuleangã, muteai, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac}
{fr: niais, sot, badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: yinu cu mini, haze! (glare!); tsi hazo (glar) hii!

§ hazumarã (ha-zu-má-rã) sf hazumãri (ha-zu-mắrĭ) – lucru fãrã minti faptu di-un om hazo; lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti shi di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã, hutsami
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}

§ hazuscu (ha-zús-cu) sm, sf, adg hazuscã (ha-zús-cã), hazushtsã (ha-zúsh-tsã), hazushti (ha-zúsh-ti) – (unã cu hazo)

§ hãzusescu (hã-zu-sés-cu) vb IV hãzusii (hã-zu-síĭ), hãzuseam (hã-zu-seámŭ), hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) – fac glãrinj; ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hutsãscu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: hãzusirã (glãrirã) di minti; s-hãzusi (glãri) di tut

§ hãzusit (hã-zu-sítŭ) adg hãzusitã (hã-zu-sí-tã), hãzusits (hã-zu-sítsĭ), hãzusiti/hãzusite (hã-zu-sí-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari glãri; cari s-featsi hazo; glãrit, hutsãt
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
{en: who became stupid}

§ hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) sf hãzusiri (hã-zu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om hãzuseashti; glãriri, hutsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn