DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ananghi/ananghe

ananghi/ananghe (a-nán-ghi) sf anãnghi (a-nắn-ghi) shi anãn-ghiuri (a-nắn-ghĭurĭ) – atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hibã ghini adrat (si s-facã ghini, etc.); lipsitã, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã;
(expr: ananghea s-ts-u da = nivolja s-ti-agudeascã; s-ti-agudeascã ananghea)
{ro: nevoie, lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cãndu va hii tu ananghi greauã; nu aveam ananghi (ihtizai) di vãrnu; lipseashti trã oarã ananghi (trã cãndu va s-avem ihtizai); ananghea s-ts-u da!
(expr: nivolja s-ti-agudeascã, s-cadã pri tini); tsi anãnghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti mealã)

§ ananghios (a-nan-ghĭósŭ) adg ananghioasã (a-nan-ghĭŭá-sã), ananghiosh (a-nan-ghĭóshĭ), ananghioasi/ananghioase (a-nan-ghĭŭá-si) – tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un lucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; lipsit, ofelim
{ro: necesar, util}
{fr: nécessaire, utile}
{en: necessary, useful}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

firã

firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}

§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli

§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)

§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ftoh

ftoh (ftóhŭ) adg ftoahã (ftŭá-hã), ftohi (ftóhĭ), ftoahi/ftoahe (ftŭá-hi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; fucãrã, neavut, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: alantu eara ftoh, cã nu avea pãni s-mãcã

§ ftohi/ftohe (ftó-hi) sf ftohi (ftóhĭ) – starea tu cari s-aflã atselj tsi suntu ftohi; fucãrlãchi, fucãrai, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
ex: zboarã multi, ftohi mari; pãnã cãndu va-nj bãnedz io cu ftohea n casã?

§ ftuhii/ftuhie (ftu-hí-i) sf ftuhii (ftu-híĭ) – (unã cu ftohi)
ex: zboarã multi, ftuhii mari

§ ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV ftuhipsii (ftu-hip-síĭ), ftuhipseam (ftu-hip-seámŭ), ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsi-ri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, atihescu, zgulughescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir}
{en: impoverish}
ex: nu vrea ftuhipseascã (nu vrea agiungã ftoh)

§ ftuhipsit (ftu-hip-sítŭ) adg ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsits (ftu-hip-sítsĭ), ftuhipsi-ti/ftuhipsite (ftu-hip-sí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, atihit, zgulughit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}

§ ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuhipseashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, atihiri, zgulughiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir; appauvrissement}
{en: action of impoverishing}
ex: ftuhipsiri (urfãnipsiri) greauã nã ncljisi casa

§ cioahã (cĭŭá-hã) adg (mash fiminin) invar – (muljari) tsi ari multã ihtizai (nivolji, ananghi, lipsã) di-un lucru (n casã, tu mãcari, etc.); tsi easti multu ftoahã shi nu-ari cu tsi s-bãneadzã; nevoljinã, neavutã, zgloabã, fucãroanji, ftoahã, oarfãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ihtizai/ihtizae

ihtizai/ihtizae (ih-ti-zá-i) sf ihtizãi (ih-ti-zắĭ) – atsea tsi lipseashti ca un lucru si s-facã (s-hibã ghini, etc.); atsea tsi-lj lipseashti a unui tra sã-sh treacã bana cum sh-u va; ihtizã, htizã, lipsitã, nivolji, ananghi
{ro: lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ihtizai (ananghi) di-aestã lugurii; ihtizai (ananghi) am mini ta s-grescu; s-alumtã cu ihtizãili (anãnghiurli) a banãljei; avurã ihtizai (ananghi) ca s-aleagã un amirã

§ ihtizã (ih-ti-zắ) sm ihtizadz (ih-ti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)

§ htizã (hti-zắ) sm htizadz (hti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)
ex: am mari htizã (nivolji, ananghi)

§ itizãescu (i-ti-zã-ĭés-cu) (mi) vb IV itizãii (i-ti-zã-íĭ), itizãeam (i-ti-zã-ĭámŭ), itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãiri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) – nj-lipseashti tsiva, easti ihtizai
{ro: mizerifica}
{fr: occasioner des besoins}
{en: make someone to lack something}
ex: shi itizãeashti (shi ihtizai easti) fumealja di cu njicãzã

§ itizãit (i-ti-zã-ítŭ) adg itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãits (i-ti-zã-ítsĭ), itizãiti/itizãite (i-ti-zã-í-ti) – tsi easti ihtizai
{ro: mizerificat}
{fr: occasioné des besoins}
{en: made to lack something}

§ itizãi-ri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) sf itizãiri (i-ti-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ihtizai
{ro: acţiunea de a mizerifica}
{fr: action d’occasioner des besoins}
{en: action of making someone to lack something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipsescu

lipsescu (lip-sés-cu) (mi) vb IV lipsii (lip-síĭ), lipseam (lip-seámŭ), lipsitã (lip-sí-tã), lipsiri/lipsire (lip-sí-ri) – nu mi-aflu aclo iu u caftã arada (iu easti s-mi aflu); (un lucru) nu-ari atsea parti ti cari ari ananghi; easti ananghi di tsiva i cariva; ashi cum s-cadi s-hibã; prindi, hãrzãescu, istirisescu;
(expr:
1: lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti lishor;
2: tsi tsã lipseashti? = tsi-ananghi ai ca s-ti-ameastits tu-aesti lucri? mutrea-ts huzmetea)
{ro: lipsi, trebui}
{fr: être absent, manquer; être nécessaire, falloir}
{en: miss, lack, want, be short of; must, shall, should}
ex: Andrushlu lipseashti (nu easti aoa), gri un ficior; lipsescu (easti ananghi ninga di; dusirã, s-featsirã afani) trei njilji; cara s-misurarã tuts puljlji, s-aflã cã un lipseashti (nu s-afla aclo); ti cãti lipsea (ti cãti eara ninga ananghi) trãdzea cãshtiga Toli; cu vreari, cu nivreari lji spuni, s-lja cãti lji lipsescu (di cãti ari-ananghi); aistã tehni ficiorlu u-anvitsã cum lipseashti (cum prindi); lipsea s-earai aclo tra s-vedz tsi alãvdari-lj featsirã a hilj-tui; s-lipseari (s-fure ananghi), ljau sh-giurat; lipseashti (prindi) ca s-nã turnãm; nu loai apã di-iu lipsea (di-iu prindea, di-iu eara ghini); lipseashti s-fudz di-acasã; nj-lipseashti (am ananghi di) un lucru ninga tra s-bitisescu casa; lja-u cãndu u-aflji, s-u ai trã cãndu lipseashti (trã cãndu va s-ai ananghi di ea); lu ndreg io cum lipseashti (cum prindi); tsi-ts lipseashti (tsi-ananghi ai) s-li scots tsãruhili, tini, om aush?; carishti iu mi duc di lipseashti (prindi s-vã caftu) ljirtari?; dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!)

§ lipsit (lip-sítŭ) adg lipsitã (lip-sí-tã), lipsits (lip-sítsĭ), lipsiti/lipsite (lip-sí-ti) – (tsiva i cariva) di cari easti ananghi; hãrzãit, istirisit
{ro: lipsit, trebuit}
{fr: manqué, qui est absent; qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, lacked, short of, needed}
ex: ahtari om eara lipsit (eara ananghi di-ahtari om) ti la turmã; eara lipsit (eara hãrzãit) Nijopuli; cheatra cama lipsitã tu lumi (di cari lumea ari nai ma marea ananghi) easti cheatra di moarã; tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã

§ lipsi-ri/lipsire (lip-sí-ri) sf lipsiri (lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lipseashti tsiva; hãrzãiri, istirisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn