|
iftihii/iftihie
iftihii/iftihie (if-ti-hí-i) sf iftihii (if-ti-híĭ) – stari di harauã isihã shi ifhãrãstisiri sufliteascã tsi u-ari omlu cãndu tuti lucrili-lj si duc ghini, ambar; eftihii, ghineatsã
{ro: fericire}
{fr: bonheur, felicité}
{en: happiness}
§ eftihii/eftihie (ef-ti-hí-i) sf eftihii (ef-ti-híĭ) – (unã cu iftihii)
§ eftihipsescu (ef-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV eftihipsii (ef-ti-hip-síĭ), eftihipseam (ef-ti-hip-seámŭ), eftihipsitã (ef-ti-hip-sí-tã), eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-sí-ri) – l-fac s-aducheascã tu suflit unã stari di harauã shi ifhãrãstisiri, unã iftihii; minduescu cã s-aflã tu-unã stari di ghineatsã; eftihisescu
{ro: ferici; fi fericit}
{fr: rendre heureux, béatifier; estimer quelqu’un heureux}
{en: make someone happy; be happy}
§ eftihipsit (ef-ti-hip-sítŭ) adg eftihipsitã (ef-ti-hip-sí-tã), eftihipsits (ef-ti-hip-sítsĭ), eftihipsiti/eftihipsite (ef-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã stari di iftihii; eftihisit
{ro: fericit}
{fr: rendu heureux, béatifié}
{en: made happy}
§ eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-sí-ri) sf eftihipsiri (ef-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã tu-unã stari di iftihii; eftihisiri
{ro: acţiunea de a ferici, de a fi fericit; fericire}
{fr: action de rendre heureux, de béatifier}
{en: action of making someone happy; of being happy}
§ eftihisescu (ef-ti-hi-sés-cu) (mi) vb IV eftihisii (ef-ti-hi-síĭ), eftihiseam (ef-ti-hi-seámŭ), eftihisitã (ef-ti-hi-sí-tã), eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-sí-ri) – (unã cu eftihipsescu)
§ eftihisit (ef-ti-hi-sítŭ) adg eftihisitã (ef-ti-hi-sí-tã), eftihisits (ef-ti-hi-sítsĭ), eftihisiti/eftihisite (ef-ti-hi-sí-ti) – (unã cu eftihipsit)
§ eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-sí-ri) sf eftihisiri (ef-ti-hi-sírĭ) – (unã cu eftihipsiri)
albu
albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili
calotih
calotih (ca-ló-tihŭ) adg calotihã (ca-ló-ti-hã), calotihi (ca-ló-tihĭ), calotihi/calotihe (ca-ló-ti-hi) – tsi s-aflã tu-unã catastasi mplinã di ifhãrãstisiri sufliteascã, di ghineatsã (harauã, iftihii); tsi easti multu cu tihi tu banã; calohtu, calohit, caliheal, caloi, hãrios, albu
{ro: fericit, norocos}
{fr: heureux, chanseux}
{en: happy, lucky}
ex: eshti calotihã cã ti-amintash avutã; s-ti fats mushatã sh-calotihã; calotihã (hara) di tini!; tritsea unã banã calotihã (albã, hãrioasã) shi mplinã di ghinets; calotihã di muma tsi-l featsi!; tinjia, tinjii nu-ari sh-calotih di cari u ari
§ calohtu (ca-lóh-tu) adg calohtã (ca-lóh-tã), calohti (ca-lóh-ti), calohti/calohte (ca-lóh-ti) – (unã cu calotih)
ex: calohtilj di mortsãlj tsi mor
§ calohit (ca-ló-hitŭ) adg calohitã (ca-ló-hi-tã), calohiti (ca-ló-hi-ti), calohiti/calohite (ca-ló-hi-ti) – (unã cu calotih)
§ caliheal (ca-lí-hĭalŭ) adg (mash fiminin?) pl(?) – (unã cu calotih)
ex: caliheal (hara) di tatã
§ calurizic (ca-lu-rí-zicŭ) adg calurizicã (ca-lu-rí-zi-cã), calurizits (ca-lu-rí-zitsĭ), calurizitsi/calurizitse (ca-lu-rí-zi-tsi) – (unã cu calotih)
§ caloi (ca-lóĭŭ) adv – (di-aradã tu zburãrea “caloi di...”) tsi hãrios (tsi calotih) poati s-hibã cariva di...; tsi harauã poati s-aibã cariva trã...; hara di...; calotih, caliheal
{ro: ferice de}
{fr: heureux}
{en: happy}
ex: caloi di (hara di) tini tsi-avush ahtari ficior
eftihii/eftihie
eftihii/eftihie (ef-ti-hí-i) sf – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihipsescu
eftihipsescu (ef-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihipsiri/eftihipsire
eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-sí-ri) sf – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihipsit
eftihipsit (ef-ti-hip-sítŭ) adg – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihisescu
eftihisescu (ef-ti-hi-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihisiri/eftihisire
eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-sí-ri) sf – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiieftihisit
eftihisit (ef-ti-hi-sítŭ) adg – vedz tu iftihii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iftihiighini1/ghine
ghini1/ghine (ghí-ni) adv – zbor tsi-aspuni unã catastasi bunã tu cari s-aflã omlu, sh-cari lu-ariseashti; gheni;
(expr:
1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboarã cu cari s-aproachi (tsã intrã) un oaspi n casã;
2: eshti ghini? = eshti sãnãtos? eshti fãrã cripãri?;
3: nj-acatsã ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hãiri di-aestu lucru; nj-acatsã loc;
4: nj-yini ca ghini = nj-pari ghini, mi hãrsescu;
5: l-zburãscu di ghini = dzãc mash zboarã buni di el; lu-alavdu;
6: (mãcã, bea) ghini; ghini (mushat); ghini (-ghini); etc. = (mãcã, bea) multu; multu (mushat); multu (-ghini); etc.;
7: li bag ghini (cu-unã muljari) = mi voi, mi bag tu-ashtirnut (cu-unã muljari), u-ambair;
9: u fac ghini (pita, etc.) = u bitisescu (pita, u mãc tutã pita, etc.);
10: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama;
11: di ghini ma ghini = cu cãt treatsi chirolu cu-ahãt easti ma ghini;
12: ghini tsã featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urutã, ti lãetsli tsi-ai faptã)
{ro: bine}
{fr: bien; fortune}
{en: good}
ex: di ghini (di tsi easti bun) vãr nu fudzi; alãsã tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-vã avets ghinea (mash buni) n casã; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumtsã; ghinea-a mea di tora-i dusã; ghini mãts, ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; ghini fats, ghini vai aflji; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; tsi fats, cum trets, eshti ghini? ghini si-nj ti am
(expr: zboarã cu cari s-aproachi un oaspi); mi duc ghini
(expr: zboarã cu cari s-da apandisi la ntribarea: eshti ghini?); ntunica ghini
(expr: multu) cãndu vinj aseara la voi; lã dzãsh, ghini vinjirã
(expr: urari faptã la vinirea-a oaspitslor); him ghini, di ghini ma ghini
(expr: cu cãt treatsi-i ma ghini); li bãgã ghini
(expr: s-bãgã tu-ashtirnut) cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; trã putsãn chiro lj-featsi ghini
(expr: lj-bitisi, lj-asparsi tuts) paradzlji; nitsi dauã cãrvelj nu putu s-li facã ghini
(expr: s-li bitiseascã)
§ gheni (ghĭé-ni) adv – (unã cu ghini1)
ex: dzãsirã cã nu lj-i gheni
§ deaghinealui (dea-ghí-nea-lui) adv – dip ashi, ghini, dip ghini, tut, dip cum lipseashti, dealihea (scriarea “di-a ghinealui” nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar)