(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

{ro: de-a binelui}
{fr: tout à fait, tout de bon}
{en: quite, entirely, altogether}
ex: duchi nãs deaghinealui (dip ghini, dealihea, dip cum lipseashti)

§ ghineatsã (ghi-neá-tsã) sf ghinets (ghi-nétsĭ) – stari di harauã shi ifhãrãstisiri sufliteascã tsi poati s-u aibã omlu cãndu tuti lucrili-lj si duc ghini, ambar; bun, ghini, bunãteatsã, buneatsã, iftihii, eftihii;
(expr: ghinetsli-a loclui = nai ma bunili ghinets dit lumi)
{ro: bine, bineţe, fericire}
{fr: bien, bonheur}
{en: happiness}
ex: muljarea bunã-i ghineatsa (iftihia) a casãljei; am ghineatsã (hiu ghini, hãrios) tu banã; ca si-l calcu giuratlu, nu-i ghineatsã (nu-i lucru bun, nu-i ghini); achicãsi a domnului ghineatsã (iftihii); ghineatsa sh-ari sh-greatsa; s-lã da Dumnidzã ghinetsli-a loclui; tsi lai doarã shi ghinets (bunãtãts); trapshu ghineatsã (fui ghini, hãrios) cãt fui cu lalã-nju; omlu lucreadzã shi s-mundueashti trã ghineatsa (iftihia) a lui shi a fumealjiljei a lui

§ ghini2/ghine (ghí-ni) sm, sf fãrã pl – (unã cu ghineatsã)
ex: ghinili (ghineatsa) tsi-nj featsi nu lu-agãrshescu; s-lã facã un ghini (bun); acãtsã sã s-mindueascã la ghinea (bunlu, ghineatsa) a featãljei; tini tsi nã featsish ghinea (bunãteatsa) aestã, cã ncljish earam shi nu puteam s-ishim

§ ghinãteatsã (ghi-nã-teá-tsã) sf ghinãtets (ghi-nã-tétsĭ) – harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilãos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; bunãtati, buneatsã, bunãteatsã, ghineatsã, bunatsã, sivapi
(expr: ts-aduc ghinãtets = ts-aduc ncljinãciunj, mash bunets, hãbãri buni)
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfait, saluts}
{en: goodness, kindness, benefit}
ex: tsi hãbãri? mash ghinãtets (bunets); ts-adush ghinãtets di la soea-ts

§ ghinuescu (ghi-nu-ĭés-cu) (mi) vb IV ghinuii (ghi-nu-íĭ), ghinueam (ghi-nu-ĭámŭ), ghinuitã (ghi-nu-í-tã), ghinuiri/ghinuire (ghi-nu-í-ri) – fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; alãxescu zboarã di sãnãtati sh-di ghineatsã cãndu mi-adun cu cariva; bunuescu, cãlimirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishindescu
{ro: saluta}
{fr: saluer; s’entretenir réciproquement sur la santé}
{en: greet, salute}
ex: altu oaspi agiumsi shi s-ghinui; s-ghinui cu hãngilu; trapsi la aushlu, l-ghinui

§ ghinuit (ghi-nu-ítŭ) adg ghinuitã (ghi-nu-í-tã), ghinuits (ghi-nu-ítsĭ), ghinuiti/ghinuite (ghi-nu-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã un zbor (i-lj s-ari faptã un semnu) cãndu s-dispãrtsã i s-adunã cu cariva, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); cu cari s-ari alãxitã zboarã di sãnãtati; bunuit, cãlimirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit
{ro: salutat}
{fr: salué}
{en: greeted, saluted}

§ ghinui-ri/ghinuire (ghi-nu-í-ri) sf ghinuiri (ghi-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghinueashti lumea; bunuiri, cãlimirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer, de se souhaiter réciproquement une bonne santé; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}