DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

efharisto

efharisto (ef-ha-ris-tó) adv – zborlu tsi-l dzãtsi un tri pricu-nushtearea-a bunlui tsi-lj s-ari faptã; shuchir
{ro: mulţumesc}
{fr: merci, grace, remerciement}
{en: thanks, acknowledgement}
ex: noi lã dzãsim efharisto; lj-dzãsh efharisto trã tuti tsi featsi trã mini

§ efharistisescu (ef-ha-ris-ti-sés-cu) (mi) vb IV efharistisii (ef-ha-ris-ti-síĭ), efharistiseam (ef-ha-ris-ti-seámŭ), efharistisitã (ef-ha-ris-ti-sí-tã), efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-sí-ri) – lj-pricunoscu a unui bunlu tsi-nj lu featsi shi-lj dzãc efharisto
{ro: mulţumi}
{fr: (se) contenter, satisfaire}
{en: content, satisfy}
ex: mi efharistisi cu-un zbor bun sh-la loclu-a lui mi efharistisii, tsi s-fac

§ efharistisit (ef-ha-ris-ti-sítŭ) adg efharistisitã (ef-ha-ris-ti-sí-tã), efharistisits (ef-ha-ris-ti-sítsĭ), efharistisiti/efharistisite (ef-ha-ris-ti-sí-ti) – tsi easti apudidit di bunlu tsi-lj s-ari faptã
{ro: mulţumit}
{fr: contenté, satisfait}
{en: content, satisfied}
ex: mi hãrsescu s-ti ved efharistisit

§ efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-sí-ri) sf efharistisiri (ef-ha-ris-ti-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ifhãristiseasti pri cariva
{ro: acţiunea de a mulţumi; mulţumire}
{fr: action de contenter, de satisfaire; satisfaction}
{en: action of contenting, of satisfying; satisfaction}

§ efhãristisescu (ef-hã-ris-ti-sés-cu) (mi) vb IV efhãristisii (ef-hã-ris-ti-síĭ), efhãristiseam (ef-hã-ris-ti-seámŭ), efhãristisitã (ef-hã-ris-ti-sí-tã), efhãristisi-ri/efhãristisire (ef-hã-ris-ti-sí-ri) – (unã cu efharistisescu)

§ efhãristisit (ef-hã-ris-ti-sítŭ) adg efhãristisitã (ef-hã-ris-ti-sí-tã), efhãristisits (ef-hã-ris-ti-sítsĭ), efhãristisiti/efhãristisite (ef-hã-ris-ti-sí-ti) – (unã cu efharistisit)

§ efhãristisiri/efhãristisire (ef-hã-ris-ti-sí-ri) sf efhãristisiri (ef-hã-ris-ti-sírĭ) – (unã cu efharistisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn