DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mulidi/mulide

mulidi/mulide (mu-lí-di) sf mulidz (mu-lídzĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri ca sulini, chiunghi, curshumi, etc.;
2: unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulivi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec, patronã;
3: un cundilj di metal (mulidi) cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã;
4: hãlati di lemnu (ca un chelindru lungu shi suptsãri), cu-un hir di cãrbuni tu mesi cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: plumb, glonţ de puşcă; condei de plumb, creion}
{fr: plomb, balle de fusil; crayon}
{en: lead, rifle bullet; pencil}
ex: neali di mulidi (metal); mi-agudirã cu mulidea (curshumea); cu mulidi (cundilj) avem scriatã multu chiro

§ mulivi/mulive (mu-lí-vi) sf mulivi (mu-lívĭ) – unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulidi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}

§ muliv (mu-lívŭ) sm muliyi (mu-líyĭ) – un cundilj di mulidi cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã; hãlati di lemnu lungã shi suptsãri, cu-un hir di cãrbuni tu mesi (ca un chelindru suptsãri), cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: condei de plumb, creion}
{fr: crayon}
{en: pencil}

§ mulidar (mu-li-dárŭ) adg mulidarã (mu-li-dá-rã), mulidari (mu-li-dárĭ), mulidari/mulidare (mu-li-dá-ri) – lucru tsi easti adrat cu (i-lj si ari adãvgatã) mulidi
{ro: plombat}
{fr: plombé}
{en: made of (or to which it has been added) lead}
ex: alumã mulidar (tsi-lj s-ari adãvgadã mulidi)

§ mulidusescu (mu-li-dhu-sés-cu) vb IV mulidusii (mu-li-dhu-síĭ), muliduseam (mu-li-dhu-seámŭ), mulidusitã (mu-li-dhu-sí-tã), mulidusiri/mulidusire (mu-li-dhu-sí-ri) – dau (adavgu) un petur di mulidi pristi-unã lugurii; adavgu mulidi tu-unã lugurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stãfidã

stãfidã (stã-fí-dã) sf stãfidz (stã-fídzĭ) – gãrnutsã di-auã uscati (tsi s-mãcã goali, i bãgati tu mãcãruri i dultsenj); stãhidã;
(expr:
1: mi fac stãfidã (ca stãfida) = slãghescu, mi usuc, mi stãfidescu;
2: l-hrãnescu stãhidz = l-hrãnescu cu stãfidz, multu ghini, cu tut tsi easti ma bun sh-ma scumpu)
{ro: stafidă}
{fr: raisin sec}
{en: raisin}
ex: puljlu-l bãgarã tu-unã culuvii, shi-l hrãnea mash cu zahari shi stãfidz; auãli s-featsirã stãfidz
(expr: s-uscarã); lj-deadi ndauã stãfidz s-lu mbuneadzã; mãca stãfidz cu niblibii

§ stãhidã (stã-hí-dã) sf stãhidz (stã-hídzĭ) – (unã cu stãfidã)
ex: s-u hrãneshti tut cu stãhidz
(expr: s-u hrãneshti multu ghini)

§ stã-fidescu (stã-fi-dés-cu) (mi) vb IV stãfidii (stã-fi-díĭ), stãfideam (stã-fi-deámŭ), stãfiditã (stã-fi-dí-tã), stãfidiri/stãfidire (stã-fi-dí-ri) – usuc gãrnutsãli di-auã ta s-li fac stãfidz; stãfidusescu;
(expr:
1: (mi) stãfidescu = slãghescu, mi usuc; slãghescu, mi usuc, scot sufri (pi fatsã), mi fac cu sufri ca unã stãfidã; stãfidusescu;
2: l-stãfidescu = l-hrãnescu cu stãfidz, multu ghini, cu tut tsi easti ma bun sh-ma scumpu)
{ro: stafidi}
{fr: sécher (raisins)}
{en: dry (grapes)}
ex: si stãfidi aua pi puljitsã

§ stãfidit (stã-fi-dítŭ) adg stãfiditã (stã-fi-dí-tã), stãfidits (stã-fi-dítsĭ), stãfiditi/stãfidite (stã-fi-dí-ti) – (auã) tsi s-ari uscatã shi s-ari faptã stãfidã; (fructu) tsi s-ari faptã ca unã stãfidã; stãfidusit
{ro: stafidit}
{fr: séché (comme un raisin)}
{en: dried (like a raisin)}

§ stãfidiri/stãfidire (stã-fi-dí-ri) sf stãfidiri (stã-fi-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãrnutsãli di-auã suntu stãfiditi; stãfidusiri
{ro: acţiunea de a (se) stafidi; stafidire}
{fr: action de sécher (comme un raisin)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiryeacliu

tiryeacliu (tir-yĭa-clíŭ) adg tiryeaclii/tiryeaclie (tir-yĭa-clí-i), tir-yeaclii (tir-yĭa-clí-i), tiryeaclii (tir-yĭa-clí-i) – (un) tsi ari orixi (tsi ari mirachi, tsi-lj si dishcljidi inima) s-adarã un lucru; (un) tsi ari mirachi tsi lu-arãseashti s-facã (shi fatsi) un lucru trã cari nu lj-ari nvitsatã tehnea s-lu facã; tiryeachiu, tiriachiu
{ro: amator, cari are poftă}
{fr: amateur, qui a envie de quelque chose}
{en: amateur, who desires something}

§ tiryeaclã (tir-yĭa-clắ) sm tiryeacladz (tir-yĭa-cládzĭ) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiryeachiu (tir-yĭa-chíŭ) adg tiryeachii/tiryeachie (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiriachiu (ti-ri-ĭa-chíŭ) adg tiriachii/tiriachie (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)
ex: nu easti tiriachiu (nu-ari orixi) ni ti cafe ni ti tsigari; easti multu tiriachiu tu mãcari

§ tiriachilãchi/tiriachilãche (ti-ri-ĭa-chi-lắ-chi) sf tiriachilãchi (ti-ri-ĭa-chi-lắchĭ) – mirachi (orixi) mari trã fãtsearea-a unui lucru
{ro: dorinţă mare}
{fr: grande envie de faire quelque chose}
{en: great desire to do something}

§ tiryisescu (tir-yi-sés-cu) (mi) vb IV tiryisii (tir-yi-síĭ), tiryiseam (tir-yi-seámŭ), tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisiri/tiryisire (tir-yi-sí-ri) – bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi (tsi easti, tsi-lj yini ghini) tamam cum lipseashti; lj-aflu preaclja tsi-lj si uidiseashti; uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu
{ro: potrivi, adapta}
{fr: apparier, adapter}
{en: fit; adapt}

§ tiryisit (tir-yi-sítŭ) adg tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisits (tir-yi-sítsĭ), tiryisiti/tiryisite (tir-yi-sí-ti) – (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj yini tamam ghini; tsi-lj si uidiseashti (undzeashti) ca unã preaclji; uidisit, udisit, idusit, uidit, sãmãrusit
{ro: potrivit, adaptat}
{fr: apparié, adapté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uidii/uidie

uidii/uidie (uĭ-dí-i) sf uidii (uĭ-díĭ) – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra si sh-undzeascã, si sh-u-aducã un cu-alantu (s-hibã unã soi); uidizmã, uidisiri, udisetsã, undziri, adu-tseari, aducã, eshã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, pareil, egal}
{en: resemblance}
ex: aleadzi-ts di uidia-a ta (di soea-a ta, di un ca tini, tsi sh-u-adutsi cu tini); tu sots fãrã uidii (tsi nu-au preaclji); ma Gioga nu sh-ari uidia (nu sh-ari vãr s-lj-undzeascã; nu sh-ari preaclji); di-altã parti-lj vinji ghini, cã lj-aflã omlu sh-uidia

§ uidisescu (uĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV uidisii (uĭ-di-síĭ), uidiseam (uĭ-di-seámŭ), uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisiri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) – fac ca hãrli (fatsa, boea, mushuteatsa, etc.) tsi li ari un, s-hibã unã soi (s-undzeascã) cu-atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri (undzescu) cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj yini tamam); udisescu, idusescu, uidescu, undzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, sãmãrusescu, ndreg
{ro: (se) asemăna; potrivi, (se) adapta}
{fr: ressembler, être pareil; arranger, (s’)adapter}
{en: resemble; arrange, fit, adapt}
ex: doilji nã uidisim (undzim); a vãrnui nu-lj si uidisea (nu-lj yinea ghini) stranjili; nu mi uidisescu cu tini (nu nj-u-aduc cu tini, nu hiu ca tini); uidisea dauãli capiti ghini (fã-li si sã ndreagã tamam un cu-alantu); doilji suntu uidisits (au idyili hãri), tiniri sh-avuts; dzã-nj ma s-pots, tsi ti uidiseashti (tsi tsã si ndreadzi) cu nãsã?; bagã cljiitsa tu cljai, nu s-uidiseashti; dupã tsi va s-li uidisescu (s-li ndreg) lucrili va sã nchisescu sh-mini; truoarã nãsã uidisi (ndreapsi) nã minciunã; ghini li uidisish (li ndreapsish)

§ uidisit (uĭ-di-sítŭ) adg uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisits (uĭ-di-sítsĭ), uidisiti/uidisite (uĭ-di-sí-ti) – tsi sh-u-adutsi tu hãri cu-un altu; (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj si ndreadzi ghini (tsi-lj yini tamam ghini); udisit, idusit, uidit, undzit, tsi sh-u-adutsi, tiryisit, sãmãrusit, ndreptu
{ro: asemănat; potrivit, adaptat}
{fr: ressemblé, qui est pareil; arrangé, adapté}
{en: resembled; arranged, fit, adapted}
ex: hits uidisits (vã undzits, hits unã soi)

§ uidisi-ri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) sf uidisiri (uĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-uidiseashti tsiva icã un sh-undzeashti cu cariva; adutseari cu cariva; udisiri, idusiri, uidiri, undziri, undzeari, tiryisiri, sãmãrusiri, ndridzeari; uidii, uidizmã, udisetsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undzescu

undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?

§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn