DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

idul

idul (í-dulŭ) sm idulj (í-duljĭ) – lucru (di-aradã agalmã faptã di om) tsi pãrãstiseashti un di (Dumni)dzadzlji di-aoa sh-un chiro, la cari sã ncljina pãngãnjlji di-altãoarã; idol
{ro: idol}
{fr: idole}
{en: idol}

§ idol (í-dolŭ) sm idolj (í-doljĭ) – (unã cu idul)

§ idulatru (i-du-lá-tru) sm, sf, adg idulatrã (i-du-lá-trã), idulatsrã (i-du-lá-tsrã), idulatri/idulatre (i-du-lá-tri) – un tsi pistipseashti cã un idulu lj-easti Dumnidzãlu (shi-l va multu, shi-lj si ncljinã); idololatru
{ro: idolatru}
{fr: idolatre}
{en: idolater, idolatrous}

§ idololatru (i-do-lo-lá-tru) sm, sf, adg idololatrã (i-do-lo-lá-trã), idololatsrã (i-do-lo-la-tsrã), idololatri/idololatre (i-do-lo-lá-tri) – (unã cu idulatru)

§ idulatrii/idulatrie (i-du-la-trí-i) sf idulatrii (i-du-la-tríĭ) – pistea shi vrearea ahãndoasã tsi u ari cariva tri un idul; ncljinarea tsi u fatsi un idulatru n fatsa-a unui idul
{ro: idolatrie}
{fr: idolatrie}
{en: idolatty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrghii/cãrghie

cãrghii/cãrghie (cãr-ghí-i) sf cãrghii (cãr-ghíĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãryii, dulapi, cumarã, cushug, hivadã, misandrã
{ro: dulap în zidul casei}
{fr: petit placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tu cãrghii tsãnem cãrtsãli tsi nã lipsescu

§ cãryii/cãryie (cãr-yí-i) sf cãryii (cãr-yíĭ) – (unã cu cãrghii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãduã2

mãduã2 (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) sf mãduã (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) shi mãdui (mã-dúĭ) – luguria moali tsi umpli cafcala-a caplui sh-iu s-aflã mintea-a omlui; miduã, minduã, midulj, crier; (fig:
1: mãduã = minti, dishtiptãciuni; expr:
2: li bag tu mãduã = li bag tu minti, aduchescu, nu va li-agãrshescu;
3: nu-ari mãduã (n cap), easti fãrã mãduã, lj-lipseashti mãdua = nu-ari minti, nu giudicã ghini, nu para easti dishteptu, easti ca glar;
4: nj-scoasi (njishcã) mãdua = nj-scoasi mintea, mi glãri di minti;
5: nj-si vearsã mãdua = nji sã nfarmãcã, nj-u cher mintea)
{ro: creier}
{fr: cervelle}
{en: brain}
ex: tãtsets, cã-nj scoasit mãdua (miduljlu, crierlu; icã expr: mi glãrit di minti cu aurlãrli-a voastri); aflã-lj dzua, scoati-lj mãdua; ficiorlu li bãgã tu mãduã (tu crier; icã expr: li aduchi ghini sh-nu va li agãrshascã); om fãrã mãduã
(expr: tsi nu-ari minti, tsi nu easti sh-ahãt dishteptu); lj-si virsã mãdua
(expr: shi nfãrmãcã mintea, sh-chiru mintea); cari ãlj lipsea mãdua
(expr: cari nu-avea minti); nu-ari mãduã tu cocã
(expr: nu-ari minti n cap, nu easti dishteptu)

§ miduã2 (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) sf miduã (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) shi midui (mi-dúĭ) – (unã cu mãduã2)
ex: nu lipseashti ficiorlji s-mãcã miduã cã nu nveatsã carti; nj-si njishcã midua
(expr: mi glãreashti di minti)

§ minduã2 (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) sf minduã (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) shi mindui (min-dúĭ) – (unã cu mãduã2)

§ midulj (mi-dúljĭŭ) sn midulji/midulje (mi-dú-lji) – (unã cu mãduã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ni2…

ni2… (ní) prifixu nigativ: (i) cãtivãrãoarã scriat “ne” (cãndu easti naintea-a boatsiljei “a”; vedz zboarãli tsi nchisescu cu “nea…”) shi (ii) cãndu zborlu cu prifixu “ni” nu s-aflã ma nghios, vedz zborlu fãrã prifixu shi dã-lj unã noimã nigativã (anapuda) – zborlu ni/ne tsi s-bagã, di-aradã, nãintea-a substantivilor shi a adgictivilor partitsipiali (tsi dipun dit verbi) sh-aspuni cã noima-a “zborlui cu prifixu” easti tamam anapuda di-atsea cu noima-a “zborlui fãrã prifixu”; bunãoarã, zborlu “nibun” ari noima “tsi nu easti bun, tsi easti arãu, slab”. Noti: (1) Tachi Papahagi, tu dictsiu-narlu-a lui (padz. 882), nã dzãtsi cã aestu prifixu s-aflã sh-nãinti-a altor zboarã, ca, bunãoarã, tu zboarãli: ninjilãos, nioaspi, nisãtul, niputãndalui, etc., ma nu poati si s-aflã tu alti zboarã ca: nidultsi, nigros, nilai, niveardi, etc. Prifixul “ni” nu s-aflã vãrãoarã nãintea-a verbilor: bunãoarã, cu tuti cã avem adgictivlu partitsipial nidurnjit, nu s-dzãtsi vãrãoarã nidormu (s-dzãtsi nu dormu). (2) Di-aradã, Papahagi lu scrii prifixul alichit di zborlu di cari tsãni; ma tu dictsiunar, el lu scrii dispãrtsãt. Bunãoarã, zborlu aspus tu dictsiunar ahoryea ca “ni-bãshat” (tra sã-lj da noima) easti scriat tu exemplul dat (unãshunã dupã noima datã) ca “nibãshat”. Aestã u fatsi mash tra s-li aleagã zboarãli tsi au prifixul “ni” (ca nioaspi, bunãoarã) di zboarãli tsi nchisescu di-aradã cu “ni” (ca nicuchir, bunãoarã). (3) Papahagi lu ngrãpseashti prifixul totna “ni”: sh-atumtsea cãndu boatsea “i” s-avdi lungã (easti vucalã) sh-atumtsea cãndu s-avdi shcurtã (easti semivucalã). Tu dictsiunarlu-a nostru, noi u-alãxim aestã scriari, cã ngrãpsim dupã nomurli astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) cari dzãc: (i) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nu nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), prifixul fatsi unã silabã ahoryea “ni” shi aestã silabã si scrii alichitã di zbor; (ii) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “i” s-avdi shcurtã (easti semivucalã), prifixul “ni” s-alãxeashti tu prifixu “ne”, sh-deadun cu boatsea “a” ditu nchisita-a zborlui, silaba “nia” (cu diftongul “ia/ea”) si ngrãpseashti “nea”; (iii) avem shi ndauã exceptsii iu prifixul armãni “ni” sh-atumtsea cãndu zborlu nchiseashti cu boatsea “a”: prota, zboarã iu boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), cu tuti cã zborlu tsi yini dupã el ahiurseashti cu boatsea “a”, sh-deapoea, zboarãli iu prifixul “ni” s-avdi di-aradã cu semivucala “i” ma scriitorlu va s-aspunã maxus cã boatsea “i” s-avdi lungã (ca vucalã), ca tu-unã puizii, bunãoarã cãndu ritmul a versului u caftã.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn