DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

consul

consul (cón-sulŭ) sm consulj (cón-suljĭ) – om pitricut di chiver-nisea-a unui stat tu-un altu stat (xen) tra (i) sã zburascã trã ipotisli di emburlichi, etc. tsi pot s-izvurascã dit ligãturli icunomitsi namisa di dauãli stati, shi (ii) s-lã pãrãstiseascã intiresili (s-lã aibã angãtanlu) a oaminjlor dit statlu-a lui, cãndu aeshti s-aflã tu statlu xen; contsu
{ro: consul}
{fr: consul}
{en: consul}

§ contsu (cón-tsu) sm pl(?) – (unã cu consul)
ex: nã dusim la contsul rumãnescu din Poli

§ cunsulatã (cun-su-lá-tã) sf cunsulati/cun-sulate (cun-su-lá-ti) – loclu dit statlu xen iu shadi di sh-fatsi lucrul consulu; tesea di consul
{ro: consulat}
{fr: consulat}
{en: consulate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

icunom

icunom (i-cu-nómŭ) adg icunoamã (i-cu-nŭá-mã), icunomi (i-cu-nómĭ), icunoami/icunoame (i-cu-nŭá-mi) – (om) cari caftã s-lj-aspargã paradzlji cu mintiminilji; tsi-lj yixeashti cu mintea paradzlji ninti ca s-acumpãrã tsiva; cari nu easti spatal tra s-lj-arucã paradzlji pi lucri di cari nu-ari ananghi shi caftã s-adunã paradz (cãndu lj-ari) ti dzãli slabi; icunumisearic;
(expr: omlu icunom imnã cu ziga n brãn = omlu icunom li fatsi tuti cu misurã)
{ro: econom}
{fr: économe}
{en: thrifty, frugal (person)}
ex: omlu cãt avut s-hibã, lipseashti s-hibã icunom

§ icunumisearic (i-cu-nu-mi-seá-ricŭ) adg icunumisearicã (i-cu-nu-mi-seá-ri-cã), icunu-misearits (i-cu-nu-mi-seá-ritsĭ), icunumisearitsi/icunumisearitse (i-cu-nu-mi-seá-ri-tsi) – (unã cu icunom)
ex: tsi icunumisearits (icunomi) suntu frãntsãlj

§ icunumii/icunumie (i-cu-nu-mí-i) sf icunumii (i-cu-nu-míĭ) – paradzlji tsi lj-adunã cariva tra s-li aibã ma nclo, cãndu va s-aibã ma multã ananghi di elj; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã
{ro: economie}
{fr: économie, épargne}
{en: economy, savings}
ex: bãneadzã cu multã icunumii ashi sade poati s-u scoatã la cali; mutrea s-fats icunumii, pãnã va s-mi tornu io; icunumia easti muma-a aveariljei

§ icunu-misescu (i-cu-nu-mi-sés-cu) vb IV icunumisii (i-cu-nu-mi-síĭ), icunumiseam (i-cu-nu-mi-seámŭ), icunumisitã (i-cu-nu-mi-sí-tã), icunumisiri/icunumisire (i-cu-nu-mi-sí-ri) – aspargu paradzlji cu mintiminilji, cu icunumii; bag paradz di-unã parti tra s-lji am trã ma nãpoi, cãndu va s-am ma multã ananghi; fac icunumii
{ro: economisi}
{fr: économiser, épargner}
{en: save, be thrifty}
ex: mi strãmshu tra s-icunumisescu ndoi paradz

§ icunumisit (i-cu-nu-mi-sítŭ) adg icunumisitã (i-cu-nu-mi-sí-tã), icunumisits (i-cu-nu-mi-sítsĭ), icunumisiti/icunumisite (i-cu-nu-mi-sí-ti) – (parã) tsi nu easti aspartu (ma bãgat di-unã parti ti dzãli ma slabi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn