DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asud

asud (a-sudŭ) vb I asudai (a-su-dáĭ) shi asdai (as-dáĭ), asudam (a-su-dámŭ) shi asdam (as-dámŭ), asudatã (a-su-dá-tã) shi asdatã (as-dá-tã), asudari/asudare (a-su-dá-ri) shi asdari/asdare (as-dá-ri) – nj-si umpli truplu di sudoari (cã fatsi multã cãldurã, cã am lucratã greu, etc.); mi-adar tut apã; mi-adar chicã di apã;
(expr:
1: asud multu (s-lu fac un lucru) = lucredz multu greu;
2: acãtsã s-nj-asudã mustatsa = nchisi s-nji creascã mustatsa)
{ro: asuda}
{fr: suer, transpirer}
{en: sweat, perspire}
ex: acoapirã-ti tra s-asudz; cãndu acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji easã, s-lji creascã) mustatsa; multu asudai
(expr: lucrai multu sh-greu) pãnã s-bitisescu; s-veadi cã nu-asudã
(expr: nu lucrã) trã paradz, di lj-aspardzi fãrã s-lu doarã; icoana asudã cãndu yini sindilia

§ asudat (a-su-dátŭ) adg asudatã (a-su-dá-tã), asudats (a-su-dátsĭ), asudati/asudate (a-su-dá-ti) – tsi-lj s-ari umplutã truplu cu sudoari (di cãldurã multã, di lucru greu, etc.); asdat
{ro: asudat}
{fr: en sueur, transpiré}
{en: sweated, perspired}
ex: hii asudat (mplin di sudoari), nu bea apã; cu mustaca asudatã
(expr: cu mustaca cãt lj-avea ishitã)

§ asdat (as-dátŭ) adg asdatã (as-dá-tã), asdats (as-dátsĭ), asdati/asdate (as-dá-ti) – (unã cu asudat)

§ asudari/asudare (a-su-dá-ri) sf asudãri (a-su-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu asudã cariva; asdari
{ro: acţiunea de a asuda}
{fr: action de suer, de transpirer}
{en: action of sweating, of perspiring}

§ asdari/asdare (as-dá-ri) sf asdãri (as-dắrĭ) – (unã cu asudari)
ex: di asdari (asudari), sora-a mea, di-asdari

§ asudoari/asudoare (a-su-dŭá-ri) sf asudori (a-su-dórĭ) – muljitura tsi easi dit truplu-a omlui cãndu asudã cã fatsi multã cãldurã (cãndu omlu lucreadzã greu sh-avurseashti multu, etc.); sudoari, asdoari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzinuclju

dzinuclju (dzi-nú-cljĭu) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-nú-clji) – partea (carni shi cheali) di deavãrliga di prinodlu (clidusea) dit mesea-a ciciorlui (tsi agiutã la nduplicarea-a lui); dzãnuclju;
(expr:
1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu pãlãcãrsescu multu s-nj-agiutã cu tsiva;
2: nji sã talji dzinucljilj = lj-aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari cã va s-cad (di fricã, lãhtarã, ciudii, etc.);
3: besã pri dzinuclju = nu fatsi atsea trã tsi giurã;
4: easti di dzinucljul a meu = easti di sãndzili-a meu)
{ro: genunchi}
{fr: genou}
{en: knee}
ex: cãdzu pi dzinuclji; shidea (sta) pri dzinuclji (sã ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a icoanãljei; pri dzinuclji nãdia sprigiurãm; arbineslu-i besã pri dzinuclju
(expr: nu fatsi atseali trã cari giurã cã va li facã); amirãlu sh-amirãroanja nu-alasã vãrnu di dzinucljul a lor
(expr: di sãndzili-a lor)

§ dzãnuclju (dzã-nú-cljĭu) sn dzãnuclji/dzãnuclje (dzã-nú-clji) – (unã cu dzinuclju)

§ ndzi-nucljedz (ndzi-nu-cljĭédzŭ) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – cad (shed, stau) pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.); ãndzinucljedz
{ro: îngenunchea}
{fr: (s’)agenouiller}
{en: kneel (down)}
ex: vru si ndzinucljadzã nintea-a lui shi s-lji caftã ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nãintea-a icoanãljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori

§ ndzinuclju (ndzi-nú-cljĭu) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – (unã cu ndzinucljedz)

§ ndzinucljat (ndzi-nu-cljĭátŭ) adg ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljats (ndzi-nu-cljĭátsĭ), ndzinucljati/ndzinucljate (ndzi-nu-cljĭá-ti) – tsi ari cãdzutã (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n fatsa-a unui om i lucru; ãndzinucljat
{ro: îngenuncheat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

icoanã

icoanã (i-cŭá-nã) sf iconj (i-cónjĭ) shi icoani/icoane (i-cŭá-ni) – cadru zugrãfsit di-aradã pi lemnu (cãtivãrãoarã scãlsit), tsi-aspuni fatsã di ayi i fapti dit bana crishtineascã, tsi s-aflã di-aradã tu bisearicã (shi n casili-a oaminjlor), la cari crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã; (fig: icoanã = vidzutã tsi sh-u-adutsi multu cu cariva, unjizi, prep)
{ro: icoană}
{fr: icône, image (sainte)}
{en: icon}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, n-bisearicã cum nj-intrai, mari-gros (om mari sh-tinjisit) mi-adrai (angucitoari: icoana); nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); avea n casã pi stizmã, icoana-ali Stã-Mãrii; sh-featsi nã crutsi la icoanã; nã ncljinãm la icoana-al Ayiu-Nicola; shidea ca nãshti icoani di la bisearicã

§ icunar (i-cu-nárŭ) sm icunari (i-cu-nárĭ) – atsel tsi zugrãfseashti, fatsi i vindi icoani
{ro: iconar}
{fr: fabricant ou marchand des icônes}
{en: maker or merchant of icons}
ex: vidzui la icunar nã icoanã multu mushatã

§ icunustas (i-cu-nus-tásŭ) sn icunustasuri (i-cu-nus-tá-surĭ) – loclu i stizma iu s-bagã icoanili tu bisearicã i acasã; partea (stizma, di-aradã scãlsitã shi zugrãfsitã cu ayi) tsi disparti ayiudima (altarlu) di restul a bisearicãljei; templu
{ro: iconostas}
{fr: iconostase}
{en: iconostasis}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitanji/mitanje

mitanji/mitanje (mi-tá-nji) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui pãnã cãndu caplu da aproapea di loc (ca n fatsa-a unui amirã, bunãoarã), ca semnu di tinjii, ascultari i vreari; ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui ãn fatsa-a unei icoanã (al Dumnidzã) ca semnu cã-lj cãftãm ljirtari ti amãrtiili tsi-avem faptã
{ro: mătanie}
{fr: prosternation, génuflexion}
{en: prostration, genuflexion}
ex: fãtsea cruts shi mitãnj la Stãmãrii; ma mitãnj ca vãrnã dzatsi fãts-tsã seara la culcari; fã multi mitãnj s-ti ljartã Dumnidzã; pragmaticolu nj-deadi s-fac shaidzãts di mitãnj

§ mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitãnjusii (mi-tã-njĭu-síĭ), mitãnjuseam (mi-tã-njĭu-seámŭ), mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) – fac mitãnj dinintea-a unui om (a unei icoanã); pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; mi fac pishman; mitunjusescu, tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu, pishmãnipsescu
{ro: se căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ mitãnjusit (mi-tã-njĭu-sítŭ) adg mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusits (mi-tã-njĭu-sítsĭ), mitã-njusiti/mitãnjusite (mi-tã-njĭu-sí-ti) – tsi-ari faptã mitãnj; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi shi-sh caftã ljirtari; tsi s-ari faptã pishman; pãrut arãu; mitunjusit, tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}
ex: ca mitãnjusit (pishmãnipsit, pãrut arãu) ti ved

§ mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) sf mitãnjusiri (mi-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitãnjuseashti; mitunjusiri, tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãinti/nãinte

nãinti/nãinte (nã-ín-ti) adv – (loclu tsi s-aflã) n fatsa-a unui lucru i hiintsã; (partea din) fatsa-a unui lucru i hiintsã; (loclu iu s-aflã omlu) dit frãmtea-a laolui; (lucru tsi s-fatsi) ma prota (ma-agonja di-un altu lucru); (anlu) tsi va yinã dupã-aestu an; nãintea, nainti; naintea, nãnti, nãntea, ninti, ãninti, nintea, dinãinti, dinãintea, dina-inti, dinaintea, dininti, dinintea, dinãnti, dinãntea, ãn fatsã, ma nfa-tsã, nclo, ma nclo, prota, di prota, ditu-arhii, ntãnj, etc.;
(expr:
1: disic nãinti = cutedz (nu nj-easti fricã) s-fac un lucru;
2: l-bag nã-inti = (i) lu-aurlu; (ii) lu-agunescu; (iii) imnu dupã cariva, lu mpin-gu s-facã tsiva)
{ro: înainte, în viitor}
{fr: (en) avant, devant, au-paravant; l’année prochaine, dans l’avenir}
{en: before, in front of, previously, in the future, next year}
ex: sh-nãinti (dininti) arãu, sh-nãpoi furtunã; tufechi sh-cordzã scot nãinti (prota, n fatsã); iu da soarili ma nãinti (prota); di-aoa sh-nãinti (sh-ma nclo) si strigã; va him ghini nãinti (trãninti); nu sta nãinti (n fatsã); s-lucredz trã nãinti (trã ma nclo); va nã turnãm nãinti (anlu tsi yini); ando, nãinti (dupã doi anj) va him aoa; eara gioni, om tsi disicã nãinti
(expr: tsi nu lj-easti fricã s-facã lucri); cari da di-l bagã nãinti
(expr: lu-aurlã, l-cãtigurseashti, lu-aguneashti) pri mãratlu di-Arap; li bagã nãinti cu cãrliglu
(expr: imnã dupã eali sh-li pindzi cu cãrliglu)

§ nainti/nainte (na-ín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: ma nainti (prota) acumpãrã cash sh-deapoea dusi n hoarã

§ nin-ti/ninte (nín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: el dusi ninti (prota di cariva, n fatsa-a unui); caljlji ninti (n fatsã) tsã-lj bãgash; di-aoa ninti (sh-ma nclo) va s-bea apã

§ ãninti/ãninte (ãnín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: limbili s-featsirã ãninti (prota)?

§ nãn-ti/nãnte (nắn-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: sh-li ntreabã cama nãnti (ma nãinti, prota, ditu-arhii); cama nãnti sh-aspilã fatsa

§ nãintea (nã-ín-tea) adv – (unã cu nãinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljin

ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã

§ ncljinat (nclji-nátŭ) adg ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinats (nclji-nátsĭ), ncljinati/ncljinate (nclji-ná-ti) – tsi sh-ari aplicatã truplu i caplu dinintea-a unui om i lucru; cari sh-ari faptã crutsea; cari ari faptã unã rugãciuni n fatsa-al Dumnidzã; tsi lu-ari furatã lishor somnul; tsi ari dipusã armili shi s-ari pridatã; cljinat, ãncljinat, ndzinucljat, aplicat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn