DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deldadea

deldadea (del-da-deá) sf deldadeali/deldadeale (del-da-deá-li) – stulii di cap tsi s-bagã pristi unã fesi (tablã) purtatã mash di muljeri
{ro: ornament de coafură femeiască purtată peste fes}
{fr: attifet; parure portée par les femmes sur leurs fez}
{en: ornament worn by women over their fez}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eascã

eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)

§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãtur2

mãtur2 (mã-túrŭ) sm, sf mãturã (mã-tú-rã), mãturi (mã-túrĭ), mãturi/mãture (mã-tú-ri) – (paranumã datã trã arizilipsiri a unui) om dit miletea veaclji (uvriascã) dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu lumea ntreagã (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); cifut, ciufut, uvreu
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
ex: Dumnidzãlu a mãturlui (uvreului) easti parãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oimã

oimã (óĭ-mã) sf oimi/oime (óĭ-mi) – chindisiri faptã cu mãna la partea di nsus a mãnicãljei di la unã cãmeashi di muljari; chen-dimã, chindimã, chindinã, vãchii, benchi, birbilj
{ro: dantelă; broderie la partea de sus a mânecii de cămaşe femeiască}
{fr: dentelle(s); broderie du haut de la manche de chemise paysanne des femmes}
{en: lace(s); embroidery made on the upper side of the sleeves of a woman’s shirt}
ex: avea cãmeashi cu oimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prufit

prufit (pru-fítŭ) sm prufits (pru-fítsĭ) – om pitricut pri loc di Dumnidzã (tu pistea uvriascã sh-crishtinã), tra s-l-aspunã-a oaminjlor nomurli cu cari lipseashti s-bãneadzã shi acshu si spunã tsi va si s-facã trãninti tu lumi; (fig: prufit = (i) om cari poati s-pruveadã trãnintili cu-atseali tsi va si s-facã tu lumi; omlu (muljarea) tsi arucã tu cãrtsã (cafei, palmã, etc.) tra s-pruveadã trãnintili; (ii) Muhamed (Prufitlu), tu pistea nturtseascã)
{ro: profet}
{fr: prophète; devin}
{en: prophet; fortune-teller}
ex: furã multsã prufits cari prufitipsirã yinearea-a Hristolui

§ prufitsã-lji/prufitsãlje (pru-fi-tsắ-lji) sf prufitsãlj (pru-fi-tsắljĭ) – atseali tsi dzãtsi (pruveadi) prufitlu cã va si s-facã trãninti
{ro: profeţie}
{fr: prophétie}
{en: profecy}
ex: s-featsi prufitsãlja-a lui

§ prufi-tii/prufitie (pru-fi-tí-i) sf prufitii (pru-fi-tíĭ) – (unã cu prufi-tsãlji)

§ prufitipsescu (pru-fi-tip-sés-cu) vb IV prufitipsii (pru-fi-tip-síĭ), prufitipseam (pru-fi-tip-seámŭ), prufitipsitã (pru-fi-tip-sí-tã), prufitipsiri/prufitipsire (pru-fi-tip-sí-ri) – (ca prufit) dzãc zborlu-al Dumnidzã; dzãc (pruved) tsi va si s-facã trãninti; nj-yini ergu (unã noimã); pruved, prived, etc.
{ro: profetiza, prezice}
{fr: prophétiser; prédire}
{en: prophesy, foretell}
ex: nj-ari prufitipsitã (nj-pruvidzurã) tuti aralili tsi-nj tihisirã

§ prufitipsit (pru-fi-tip-sítŭ) adg prufitipsitã (pru-fi-tip-sí-tã), prufitipsits (pru-fi-tip-sítsĭ), prufitipsiti/prufitipsite (pru-fi-tip-sí-ti) – (zborlu-al Dumnidzã) ashi cum easti-aspus di-un prufit; (atseali) tsi li ari dzãsã un prufit cã va si s-facã trãninti; (lucru) tsi s-ari faptã ashi cum s-ari prividzutã ma ninti; pruvidzut, prividzut, etc.
{ro: profetizat, prezice}
{fr: prophétisé}
{en: prophesied, foretold}

§ prufitipsi-ri/prufitipsire (pru-fi-tip-sí-ri) sf prufitipsiri (pru-fi-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prufitipseashti; pruvideari, privideari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiuluyii/tiuluyie

tiuluyii/tiuluyie (ti-u-lu-yí-i) sf tiuluyii (ti-u-lu-yíĭ) – multimea di idei shi nomuri pri cari easti ntimiljusitã unã trischii (pistea crishtineascã, uvriascã, etc.)
{ro: teologie}
{fr: théologie}
{en: theology}

§ tiulog (ti-u-lógŭ) sm tiuloyi (ti-u-lóyĭ) – omlu tsi cunoashti tiuluyia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uvreu

uvreu (u-vréŭ) sm, sf uvreauã (u-vreá-ŭã), uvrei (u-vréĭ), uvrea-li/uvreale (u-vreá-li) – om dit miletea veaclji dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu ntreaga lumi (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); cifut, ciufut, mãtur;
(expr:
1: s-agiutã (s-tsãn) ca uvreilji = tu-ananghi, s-agiutã multu, un cu-alantu;
2: easti fricos ca uvreilji = easti multu fricos; s-aspari lishor;
3: easti murdar ca uvreilji = easti multu murdar;
4: giurã ca uvreilji = giurã strãmbu;
5: aurlã ca uvreilji = aurlã multu;
6: ti-arãdi ca uvreilji = nu lipseashti s-lã fats besã a uvreilor, cã ti-arãd, suntu minciunosh;
7: nu-nj vidzui, nu-avdzãi ca uvreilji = fac inheari, dzãc minciunj;
8: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã = fudzi diparti di-un lucru, nu va sã shtibã, cã s-pistipseashti cã uvreilji nu u mãcã sh-nu vor s-u veadã cãrãvida;
9: uvreulu, shi da, shi strigã = ca uvreulu tsi ari stepsu sh-tut el easti-atsel tsi aurlã cã nu stipseashti)
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
ex: sãnãtatea-a noastrã, heavra-a uvreilor; multsã uvrei yin la pãnãyiri

§ uvridã (u-vrí-dã) sf uvridi/uvride (u-vrí-di) – uvreauã, cifutã, ciufutã, mãturã
{ro: evreică}
{fr: juive}
{en: jewess}
ex: aurlã ca uvridã
(expr: aurlã multu)

§ uvriescu (u-vri-ĭés-cu) adg uvriascã (u-vri-ĭás-cã), uvrieshtsã (u-vri-ĭésh-tsã), uvrieshti (u-vri-ĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu uvreilji shi pistea-a lor; di uvreu;
(expr: ca havrã uvriascã = cu aurlãri, cu ncãceri cu boatsi-analtã, sculatã)
{ro: evreiesc}
{fr: hébreu, de juif}
{en: jewish}

§ uvrescu (u-vrés-cu) adg uvreascã (u-vreás-cã), uvreshtsã (u-vrésh-tsã), uvreshti (u-vrésh-ti) – (unã cu uvriescu)
ex: ncãceari uvreascã
(expr: ca di uvrei cu ncãceri sh-aurlãri); cãti poati s-voamã limba uvreascã (a uvreilor), tsi sh-apili li doarmi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã