DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Gulugeu

Gulugeu (Gu-lu-géŭ) sm fãrã pl – protlu mes dit an; Yinar, Culugeu, Culujeg
{ro: Ianuarie}
{fr: Janvier}
{en: January}

§ Culugeu (Cu-lu-géŭ) sm fãrã pl – (unã cu Gulugeu)

§ Culujeg (Cu-lu-jĭégŭ) sm fãrã pl – (unã cu Gulugeu)

§ gulugescu (gu-lu-gés-cu) vb IV gulugii (gu-lu-gíĭ), gulugeam (gu-lu-gĭámŭ), gulugitã (gu-lu-gí-tã), gulugiri/gulugire (gu-lu-gí-ri) – stau earna ningã vatrã
{ro: stau iarna lângă foc}
{fr: rester pendant l’hiver près du foyer}
{en: sit during winter beside the fireplace}

§ gulugit (gu-lu-gítŭ) adg gulugitã (gu-lu-gí-tã), gulugits (gu-lu-gítsĭ), gulugiti/gulugite (gu-lu-gí-ti) – tsi sta earna ningã vatrã
{ro: care stă iarna lângă foc}
{fr: qui reste pendant l’hiver près du foyer}
{en: who sits during winter beside the fireplace}

§ gulugiri/gulugire (gu-lu-gí-ri) sf gulugiri (gu-lu-gírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta earna ningã vatrã
{ro: acţiunea de a sta iarna lângă foc}
{fr: action de rester pendant l’hiver près du foyer}
{en: action of sitting during winter beside the fireplace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

Mai2

Mai2 (Máĭŭ) sm fãrã pl – antsintsilea mes a anlui;
(expr:
1: Mailu-al Gog = vãrãoarã;
2: Mailu aleadzi = zbor tsi-l dzãc picurarlji cã tu Mai pot s-veadã tu tsi halã suntu, cu-atseali tsi-ascãparã dit iarnã, dupã tsi plãtirã nicuchirlji a livãdzlor tu cari pãscurã oili shi dãrli trã oi cãtrã chivernisi;
3: nj-apirã Mailu la poartã = tu intrata-a Mailui va mi da nafoarã, va mi scãrcheascã di la lucru)
{ro: Mai}
{fr: mai}
{en: May}
ex: nã vinji sh-Mailu; nu-azghearã njauã n Mai; ashteaptã Mailu s-mãts trãfilj; tu Mai cãntã puljlji shi s-hãrsescu

§ Malj2 (máljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Mai2)
ex: tu Malj, tora un an, fudzi tu Mãgirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mandrã

mandrã (mán-drã) sf mãndzrã (mắn-dzrã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) adrat maxus trã arnarea-a cupiilor di oi i di cãpri (di-aradã dit meslu-a Brumarlui pãnã tu-April); cutar, coardã, tsarcu, strungã, arãstoacã;
(expr:
1: aflã mandrã nicãlcatã = cãdzu pri mari tihi;
2: mandrã mplinã di luchi = loc avigljat ma di iu furã tuts)
{ro: ţarc, strungă făcută special pentru timpul de iarnă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; terrain propre à l’hivernage des troupeaux de moutons et de chèvres}
{en: pen, fold, sheep fold; special place where sheep and goats are kept during the winter months}
ex: avem mandra diparti di casã; la mandrã sh-la cãshari el, nu la yitrãtsili; va-nj aguneshti oili dit mandrã?

§ mãndrãnjauã (mãn-drã-njĭá-ŭã) sf mãndrãnjei (mãn-drã-njĭéĭ) – locurli (mandra) iu s-tsãn oili earna tu-arniu; cãshlã di earnã
{ro: câşlă de iarnă}
{fr: quartier d’hiver pour garder les moutons pendant l’hiver}
{en: place to keep the sheep during the winter days}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sinjac

sinjac (si-njĭácŭ) sn sinjacuri (si-njĭá-curĭ) – crustali di gljatsã tsi acoapirã alumãchili di arburi cãndu fatsi multã arcoari earna; gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pri earbã (loc, casi, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã arcuroasã (tsi s-fatsi gljatsã cãndu da mpadi di loc); uchid, tseafi, tsingrimi, gazonã
{ro: promoroacă, polei; ceaţă groasă şi rece de iarnă friguroasă}
{fr: frimas, givre; brume, brouillard épais et blanchâtre qu’on voit pendant les hivers glaciaux}
{en: (hoar-)frost, rime; winter fog, thick and very cold}
ex: un sinjac (petur di gljatsã) gros shi vãrtos; sinjaclu eara multu gros; dzer di s-alichea mãna di her, un sinjac, gros shi vãrtos; nviliti n cãti unã cergã di sinjac; si scularã shi-sh loarã cerga di sinjac ãn cap; funjli adrati lemnu di aratsili sinjac (uchid, gazonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã