DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãndurishi/alãndurishe

alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burdulac

burdulac (bur-du-lácŭ) sn burdulatsi/burdulatse (bur-du-lá-tsi) – plantã tsi s-angãrlimã shi ari alumãchi mintiti multu;
(expr: mintit burdulac = mintit multu, ca burdulaclu)
{ro: iarbă grasă; plantă căţărătoare cu ramuri încâlcite}
{fr: pourpier; plante grimpante et embrouillée}
{en: purslane; creeping and tangled plant}
ex: au nã minti ca burdulac, mintitã; la unã vali mintitã burdulac
(expr: mintitã ca burdulaclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canã1

canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)

§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj

§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}

§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earbã

earbã di nipãrticã (ĭár-bã-di-ni-pắr-ti-cã) – earbã cu frãndzã piroasi sh-lilici njirli, verdzã icã albi, tsi creashti tu locuri virani, mardzina di cãljuri, etc.; earbã di sharpi
{ro: iarba şarpelui}
{fr: vipérine commune}
{en: viper΄s bugloss}

§ earbã di sharpi (ĭár-bã-di-shĭár-pi) – (unã cu earbã di nipãrticã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earbã

earbã (ĭár-bã) sf erghi (ĭér-ghi) – multi soiuri di planti tsi crescu cati an, njits sh-cu frãndzãli ca apali suptsãri, verdzã tsi fatsi hra-na-a prãvdzãlor (ca, bunãoarã, a oailjei, a caprãljei, a calui, etc.);
(expr:
1: earbã di nipãrticã; earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi lu nyeadzã omlu mortu;
2: earbã di neagãrshiri (di-agãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-agãrshascã (s-agãrshascã);
3: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-lu-acatsã somnul;
4: earbã di tsãneari = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-lj hibã fricã, tsi-lj da curagi;
5: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?);
6: earbã-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
7: earbã di banã = numã tsi-lj si da a trifoljlui, a trifiljlui, a vutanãljei, etc.;
8: nu easti di-atselj tsi mãcã (tsi pashti) earbã = nu easti om glar, hazo, tivichel, ca pravda tsi pashti earba;
9: (om tsi) pri iu calcã, earbã nu creashti = om multu arãu, tsi fatsi mash lãets;
10: shtii capra s-mãcã earbã!; shtii capra, tsi easti earba = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu shtii tsi easti bun trã el, tsi nu-l veadi bunlu cãndu lu-ari n fatsã)
{ro: iarbă}
{fr: herbe}
{en: grass}
ex: ari multã earbã tu grãdinã; creashti ca earba sum cheatrã; criscu earba tu grãdinã, ts-easti harauã s-u mutreshti; n-adusi nã njilji di ucadz di earbã; ashteaptã, lai murgu, s-creascã earba; tsi, noi pãshtem earbã?
(expr: tsi, noi him glari? him prãvdzã? nu-aduchim?); nitsi di atselj tsi mãcã earbã
(expr: di-atselj hazadz, tivichelj, glari) nu sh-eara; earba a birbeclui; earba di blãndã; adunã erghi ti yitrii; cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ irbos (ir-bósŭ) adg irboasã (ir-bŭá-sã), irbosh (ir-bóshĭ), irboasi/irboase (ir-bŭá-si) – (plantã) njicã nilimnoasã, ca earba; (loc) acupirit cu earbã; (loc) tsi ari multã earbã
{ro: ierbos}
{fr: herbeux}
{en: grassy}
ex: loclu easti irbos (cu earbã multã); eara valea irboasã, putea s-pascã njilj di oi; loclu irbos dit pãdurea-a porcului, nu cutidza vãrã picurar s-lu pascã

§ irbar (ir-bárŭ) sn irbari/irbare (ir-bá-ri) – adunãturã di ierburi cãlcati shi uscati namisa di-acoali tsi lã trag dzama dit eali shi s-tsãn ashi uscati tu cutii i tifteri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn