DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

beau2

beau2 (beáŭ) sm bei (béĭ) – agruprici (cu guna bealã) tsi sh-u-adutsi cu-un agrucãni sh-cari s-cunoashti dupã aurlarea-a lui, “beau!”
{ro: fiară cu pielea pestriţă care seamănă cu un câine}
{fr: une sorte de bête sauvage bigarrée ressemblant au chien}
{en: species of wild beast resembling a dog}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãshtigã

cãshtigã (cãsh-tí-gã) sf cãshtidz (cãsh-tídzĭ) –
1: niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, nacrã, sãrachi;
2: atsea tsi fatsi (ari) un om cãndu sh-bagã ghini mintea trã un lucru s-lu-adarã (s-lu veadã, s-lu avdã, s-lu-aducheascã, etc.); mengã, angãtan;
3: simtsãrea tsi u-ari cariva tu suflit cã un lucru va si s-facã dupã vrearea-a lui; elpidã, ilpidã, nadã, nãdii, shpresã
{ro: grijă, atenţie, speranţă}
{fr: soin; attention; espérance}
{en: care; attention; hope}
ex: tradz cãshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cãshtigã (s-am angãtan, s-aveglju); nu-sh mutã elj cãshtiga (nu sta elj s-nu sh-bagã oara); nu-i vãrnu s-nã tragã adz cãshtiga (gailelu); anarga s-minã caljlji, mulãrli au cãshtigã (bagã ghini oara, mutrescu ghini, aclo iu imnã); du-ti, ma s-tsã ai cãshtiga (s-tsã badz ghini oarã); ai cãshtigã di nãs (s-lu mutreshti); sh-easti multu cu cãshtigã (cu mengã, cu-angãtan); nã lom cãshtigã (chirum nãdii) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga (chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã; nãscãrsii adzã, ca s-nu lj-am cãshtiga (gailelu) mãni; nu-ari cãshtigã (vãrã frundidã) di tsiva; cara nu yini pãnã tu-ascãpitatã, nj-loai cãshtiga (umutea, nãdia)

§ cãshtigos1 (cãsh-ti-gósŭ) adg cãshtigoasã (cãsh-ti-gŭá-sã), cãshtigosh (cãsh-ti-góshĭ), cãshtigoasi/cãshtigoase (cãsh-ti-gŭá-si) – tsi-sh bagã (tsi sh-ari) ghini mintea cãndu fatsi un lucru; tsi sh-ari ngãtan (cãshtigã)
{ro: grijuliu, atent; câştigător}
{fr: attentif, observateur; gagnant}
{en: careful, attentive; winning}
ex: pashti-ts cãprili, ai-li angãtan, hii cãshtigoasã (s-ts-ai mintea); mutrita cãshtigoasã (cu cãshtigã) a pãrintsãlor

§ cãshtigos2 (cãsh-ti-gósŭ) adv – cu cãshtigã, cu ngãtan
{ro: cu atenţie}
{fr: attentivement}
{en: carefully; attentively}
ex: la imnari s-hibã cãshtigoasã (cu cãshtigã); hiu cãshtigos la gioc (un di-atselj tsi amintã, tsi nchirdãseashti); easti noapti, imnats cãshtigos (cu cãshtigã, cu mengã)

§ cãshtighedz (cãsh-ti-ghĭédzŭ) vb I cãsh-tigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – lj-am ngãtanlu (frundida) a cuiva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãngoari); frundixescu, frundisescu; ãnj bag mintea; nj-am mintea (cãshtiga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsidã

cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari

§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diznou

diznou (diz-nóŭ) adv – ninga unãoarã; diznãu, eara, earã, ear, pali, xana, mata, nãpoi
{ro: iar, iarăşi, din nou}
{fr: mais, de nouveau, encore}
{en: again, anew}
ex: mi vidzui diznou (eara, pali, nãpoi) tu muntsã; diznou caftã (xana-caftã) si s-ducã n hoarã; lj-spusi diznou (eara) a sor-sai; ma diznou (pali) ncãlicash; sfulgul cãdzu diznou; lj-crui s-lji facã fustani diznou (eara); tuti li ari diznou

§ diznãu (diz-nắŭ) adv – (unã cu diznou)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eara

eara (ĭá-ra) cong shi adv – ninga unãoarã; earã, ear, diznou, diznãu, pali, xana, mata, nãpoi; shi
{ro: iar, iarăşi, din nou}
{fr: mais, de nouveau, encore}
{en: again, anew}
ex: eara (nãpoi, diznou) plãndzi; eara (shi) cãndu vidzu hilj-su cã lu-aduc pi bratsi, zghili nãoarã sh-cãdzu di pri cicioari

§ earã (ĭá-rã) cong shi adv – (unã cu eara)

§ ear (ĭár) cong shi adv – (unã cu eara)
ex: nu pot tra s-li-angan ear (diznou)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãntãnã

fãntãnã (fãn-tắ-nã) sf fãntãnj (fãn-tắnjĭ) – apã di izvur tsi azvoami dit loc, ma multu la munti; apã di izvur tsi s-adunã ca tu-unã soi di groapã ningã loclu di iu azvoami; apã di izvur tsi easti adusã (tu chirolu veclju cu-unã cãrutã) tu mesea di hoarã; funtãnã, izvur, izvor, cap-di-arãu
{ro: izvor, fântână}
{fr: fontaine, source}
{en: source, spring, fountain}
ex: nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: fãntãna); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: fãntãna); un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: fãntãna); bium apã la fãntãna di la munti; tu cãsãbadzlji turtseshtsã suntu multi fãntãnj; cuclu sh-cãntã strã fãntãnj; adãrarã fãntãnj multi shi scriarã numa-a lor; vrum s-n-adunãm la fãntãna dit pãduri; lj-spusi sã s-ducã la fãntãna iu yinea Mushata-a-Loclui di sã scãlda; fãntãnã pri-iu cura apã di-amalamã; ningã gura di fãntãnã shidea lamnja cu gura dishcljisã; alãga trã fãntãna tsi da oclji

§ funtãnã (fun-tắ-nã) sf funtãnj (fun-tắnjĭ) – (unã cu fãntãnã)
ex: alãga ti funtãna tsi da oclji

§ fãntãnjoarã (fãn-tã-njĭŭá-rã) sf fãntãnjoari/fãntãnjoare (fãn-tã-njĭŭá-ri) – fãntãnã njicã; fãntãneauã, fãntãnici, fãntãnicã
{ro: izvor mic, fântânioară}
{fr: petite source}
{en: small source, small spring}
ex: fãntãnj, fãntãnjoari, ea dats-nã trã beari; la fãntãnjoari; vãzescu treili fãntãnjoari

§ fãntãneauã (fãn-tã-neá-ŭã) sf fãntãneali/fãntãneale (fãn-tã-neá-li) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: sã dispustuseascã sum aumbra di cupaci, di ningã fãntãneauã; suntu doauã fãntãneali; lãcrinjli acãtsarã sã-lj curã ca dit doauã fãntãneali di ntr-oclji

§ fãntãnicã (fãn-tã-ní-cã) sf fãntãnitsi/fãn-tãnitse (fãn-tã-ní-tsi) – (unã cu fãntãnjoarã)

§ fãntã-nici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) sf fãntãnici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); lj-u deadirã cãrarea, nacã da di vãrã fãntãnici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn