DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Hristo

Hristo (Hris-tó) sm fãrã pl – Hiljlu-al Dumnidzã; Dumnidzãlu-a crishtinjlor; unã di treili pãrtsã (Hiljlu) dit Ayiu-Triada; Hrishto;
(expr:
1: sãndzili-a Hristolu = yinlu cu cari s-cumãnicã crishtinlu;
2: lj-si fitã Hristolu n casã; canda-lj si featsi Hristolu n casã = ari iftihii, hãrãcupilji n casã, easti hãrios;
3: easti di soea-a Hristolui = easti ghiftu)
{ro: Iisus Hristos}
{fr: Christ}
{en: Christ}
ex: tu chirolu atsel imna Hristolu pri padi; trã Hristolu nãsh cãdzurã; Hriste-mu, dzãc aushlji; ts-u cãftash, Hriste-nj!; cã tsi-u-adusi Hristolu, cã tsi-u-adusi Stãmãria, tsi-ai faptã?; u-adusi muljarea mãcarea pri measã, sh-u vluyisi Hristolu

§ Hrishto (Hrish-tó) sm fãrã pl – (unã cu Hristo)
ex: ishirã cu Hrishtolu; mi pidipsii ca Hrishtolu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

miriadã

miriadã (mi-ri-ĭá-dã) sf miriadi/miriade (mi-ri-ĭá-di) – numir multu mari di lucri; miriu
{ro: miriadă}
{fr: grand nombre, myriade}
{en: very large number, myriad}

§ miriu (mi-ríŭ) sn mirii (mi-ríĭ) – (unã cu miriadã)
ex: arupsi s-yinã un miriu (miriadã, numir mari) di printsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã