|
|
hutsãscu2
hutsãscu2 (hu-tsắs-cu) adg – vedz tu hut
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: huthut
hut (hútŭ) sm, sf, adg hutã (hú-tã), huts (hútsĭ), huti/hute (hú-ti) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, bête, badaud, nigaud, imbécile}
{en: stupid, fool}
ex: arãmasi ca hut (glar, cistisit); nu suntu huts (glari) puljlji?; sutili mãritã hutili (featili hljari sh-uruti); nu-l cãrtea, cã easti hut (hazo); tuts din casã suntu huts (glari), vãrnu nu-i ti cãtãndii
§ hutsami/hutsame (hu-tsá-mi) sf hutsãnj (hu-tsắnjĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
ex: multi hutsãnj (glãrinj, hazumãri) fatsi; cari hutsami (glãrimi) u plãteashti tora cu bana; feci hutsamea-aestã, ma s-mi ljertsã; shedz s-ascultsã hutsãnjli-a lui
§ hutsãlji/hutsãlje (hu-tsắ-lji) sf hutsãlj (hu-tsắljĭ) – (unã cu hutsami)
ex: hutsãlja (glãrimea) a muljariljei a lui si shtii
§ hutsãscu1 (hu-tsắs-cu) vb IV hutsãi (hu-tsắĭ), hutsam (hu-tsámŭ), hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãri/hutsãre (hu-tsắ-rĭ) – ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hãzusescu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: s-hutsã (glãri) di harauã
§ hutsãt (hu-tsắtŭ) adg hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãts (hu-tsắtsĭ), hutsãti/hutsãte (hu-tsắ-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari s-adrã hut, cari glãri; glãrit, hãzusit, lishurat
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
shuts2
shuts2 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; ascuchescu, scu-chescu, dzigãrescu, ciucutescu
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer, hongrer}
{en: castrate}
ex: shutsã (lu-ascuche, lu scuchi, l-ciucuti) calu
§ shutsãscu2 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)
§ shutsãt2 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; ascuchit, scuchit, dzigãrit, ciucutit, gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré, hongré}
{en: castrated}
§ shutsãri2/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; ascuchiri, scuchiri, dzigãriri, ciucutiri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer, de hongrer}
{en: action of castrating}
§ shutsãturã2 (shĭu-tsã-tú-rã) sf shutsãturi (shĭu-tsã-túrĭ) – atsea tsi ari pãtsãtã atsel tsi s-ari shutsãtã (dzigãritã, ciucutitã)
{ro: castrare}
{fr: castration}
{en: castration}
§ nshuts2 (nshĭútsŭ) (mi) vb IV nshutsãi (nshĭu-tsắĭ), nshutsam (nshĭu-tsámŭ), nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãri/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts2)
§ nshutsãt2 (nshĭu-tsắtŭ) adg nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãts (nshĭu-tsắtsĭ), nshutsãti/nshutsãte (nshĭu-tsắ-ti) – (unã cu shutsãt2)
§ nshutsãri2/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) sf nshutsãri (nshĭu-tsắrĭ) – (unã cu shutsãri2)
shutsãscu2
shutsãscu2 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV – vedz tu shuts2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shuts2