DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahmageai/ahmageae

ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai

§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aito

aito (aĭ-tó) sm aitadz (aĭ-tádzĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; atsirã, ornji, vultur, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour}
{en: eagle, vulture}

§ atsirã (á-tsi-rã) sf atsiri (á-tsi-ri) – (unã cu aito)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fiturishchi/fiturishche

fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) sf fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) – pulj (ma njic di ornji i vultur) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: apoi vulturlu la fiturishchi s-dusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hutã

hutã (hú-tã) sf huti/hute (hú-ti) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, ornji, utã, hutcã, schifter, xifter;
(expr: va s-ti lja huta = va s-mori)
{ro: şoim; vultur}
{fr: faucon; aigle}
{en: falcon; eagle}
ex: o, voi huti shi xifteri; s-alãncirã dauã huti (ornji) mãri

§ hutcã (hút-cã) sf hutchi/hutche (hút-chi) – (unã cu hutã)

§ utã (ú-tã) sf uti/ute (ú-ti) – (unã cu hutã)
ex: uta (vulturlu) ari ocljul pitrundzãtor; va s-ti lja uta
(expr: va s-mori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljipurar

ljipurar (lji-pu-rárŭ) sm ljipurari (lji-pu-rárĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj, ljepuri) njits; ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj; (fig: ljipurar = un tsi easti ca unã ornji, easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, gypaète}
{en: vulture}
ex: ljipurarlu nã lo un njel; aistu gãrnuts s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj

§ lipurar (li-pu-rárŭ) sm lipurari (li-pu-rárĭ) – (unã cu ljipurar)
ex: lipurarlji nu suntu corghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ornji/ornje

ornji/ornje (ór-nji) sf ornji/ornje (ór-nji) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar;
(expr:
1: (easti ca unã) ornji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu lemargu, sharcu, etc.
2: mãcã ca ornja, s-aurnjashti ca ornja pi mãrshi = mãcã multu, cu multã limãryii;
3: iu vedz ornji, leshi-ashteaptã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-disparti vãrãoarã di-un lucru)
{ro: vultur; rapace}
{fr: vautour, oiseau de proie; rapace, vorace}
{en: vulture, rapacious}
ex: unã ornji si nvãrtea piningã njelj; cãdzurã ca ornjili sh-li arãchirã tuti; unã ornji moashi s-curmã di uspets; avea armasã ornja moasha; s-dirinã nã ornji ncljisã tu cãfasi; ornjili acãtsarã si s-mutã nsus; ornji sh-cãnj au s-tsã dizvoacã aestu cap

§ ornju (ór-njĭu) sm ornji (ór-nji) – (unã cu ornji)
ex: s-adunarã ornjilj tuts di bãgarã buflu cap; tricu un ornju; hiu ornju
(expr: lemargu); easti un ornju; l-vidzui cum s-aurnji ca ornjul pi mãrshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schifter

schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)

§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel

§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)

§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu

§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)

§ sfrindzel (sfrin-dzélŭ) sm sfrindzelj (sfrin-dzéljĭ) – pulj tsi s-hrãneashti cu pulj shi prici ma njits shi sh-u-adutsi multu cu shainlu sh-cu schifterlu (mash cã easti ma njic); sfrãntealj, sfrãm-tealj, chirchinec, yirac, yerac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shain

shain (shĭa-ínŭ) sm shainj (shĭa-ínjĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, yirac, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, sfrindzel, ubish, pitrit (fig: shain = om (mu-ljari) tsi easti ca un shain, multu gioni, tsi s-minã yii, cu-agunjii, etc.)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon, hawk}
ex: shain (yirac), tsi stai stri cheatrã nsus?; lai shain, lai pulj marat; atsel poati s-cunoascã, cã s-fatsi shain (yirac, yirãchinã), cãndu va, sh-ari alãgatã loc multu shainã (fig: gioni) muljari, nãsã-anvãrteashti tutã casa; ca shainã (fig: cu-agunjii, ayii) la sinlu-a lui si sãlãghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stavrait

stavrait (sta-vra-ítŭ) sm stavraits (sta-vra-ítsĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã njits (pulj njits); ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, schiponj, ljipurar; (fig: stavrait = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur auriu}
{fr: gypaète barbu, oiseau de proie}
{en: vulture}
ex: ca stavraitlu tsi s-toarnã la puljlji-lj dit curbai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã