DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahmageai/ahmageae

ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai

§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aito

aito (aĭ-tó) sm aitadz (aĭ-tádzĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; atsirã, ornji, vultur, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour}
{en: eagle, vulture}

§ atsirã (á-tsi-rã) sf atsiri (á-tsi-ri) – (unã cu aito)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bush

bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti

§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri

§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri

§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã

§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat

§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}

§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmilã

cãmilã (cã-mí-lã) sf cãmili/cãmile (cã-mí-li) – pravdã ma mari di cal, tsi bãneadzã tu locurli caldi (ca bunãoarã tu Misirii, Turchii, Africhia di Nordu, etc.), tsi ari unã i dauã cãmburi pri schinãrat shi easti ufilisitã trã purtari lucri, ma multu tu locurli pundii, multu uscati, fãrã apã sh-cu multã arinã; gãmilã, gamilã; (fig: cãmilã = bãrbat i muljari analtã, ca unã cãmilã)
{ro: cămilă}
{fr: chameau, chamelle}
{en: camel, she-camel}
ex: tritsea cãmilili ncãrcati cu grosh; cãmila u-adrã pãstrãmã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; ntribarã cãmila, “tsi u-ai gusha strãmbã?” sh-ea deadi apandisea, “am, tsi nj-am ãndreaptã, di gusha nj-easti strãmbã?”

§ gãmilã (gã-mí-lã) sf gãmili/gãmile (gã-mí-li) – (unã cu cãmilã)
ex: pit irnjii, oaminjlji imnã cu gãmili; eara shi nãs shi nãsã gãmili (fig: analtsã ca cãmila)

§ gamilã (gá-mi-lã) sf gamili/gamile (gá-mi-li) – (unã cu cãmilã)

§ cãmilar (cã-mi-lárŭ) sm cãmilari (cã-mi-lárĭ) – omlu tsi ari frundida-a cãmililor; omlu tsi ncalicã cãmila shi-lj dzãtsi tsi s-facã shi iu si s-ducã; gãmilar
{ro: cămilar}
{fr: chamelier}
{en: cameleer}
ex: tsi s-featsi cãmila? cãmilarlji nu shi shtea

§ gãmilar (gã-mi-lárŭ) sm gãmilari (gã-mi-lárĭ) – (unã cu cãmilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cocoshurã

cocoshurã (co-co-shĭú-rã) sf cocoshuri/cocoshure (co-co-shĭú-ri) – umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa i truplu-a unui lucru; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, shushcã, uimã
{ro: umflătură}
{fr: enflure}
{en: swelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cornu2

cornu2 (cór-nu) sn coarni/coarne (cŭár-ni) – luguria (multi ori lungã shi shutsãtã) tsi creashti pri caplu-a unor prãvdzã ca birbec, tsap, caprã, bou, tserbu, etc. cu cari pot si s-apãrã tu-alumti; (fig:
1: cornu = cap, minti, minduiri; expr:
2: atsel cu-un cornu = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.;
3: u bag (nj-intrã) tu cornu = u-aduchescu, u bag tu minti sh-nu va u-agãrshescu;
4: nu-l bag tu cornu = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi; nu-l dau di mãnear;
5: lj-bag coarni (a unui lucru) = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coadi, l-fac di per funi, etc.;
7: nj-cadi n cornu = ãnj treatsi prit minti;
8: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
9: tsi, va scots (va s-ai, va s-acats) cornu (coarni)? = tsi, vrei (va scots cornu tra) s-ti-aledz di-alantsã?; va pats tsiva?)
{ro: corn (la cap de animal)}
{fr: corne}
{en: horn}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); zurlul nu-ari coarni si-l cunoshti; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; tavrul amparã cu coarnili; di coarni di tserbu s-adarã mãneari; s-aflã un cornu di prici nividzutã; va scots cornu?
(expr: va ti fats s-hii altã soi ca di-alantã dunjai?); cara s-mãcai, eara sã scots cornu?
(expr: va pãtsai tsiva?); cãtse s-li mãc tuti singur, tsi, va sã scot cornu?
(expr: nu va hiu ca-alantsã?; va pat tsiva?); canda ari cornu
(expr: canda ari tsiva cu cari s-aleadzi di-alantsã); lj-cadi n cornu
(expr: lj-treatsi prit minti); nu ascultã, ici nu mi bagã tu cornu
(expr: nu-nj da di mãnear); ea tu cornu (fig: cap) ãl bãgã grailu; li bãgã tu cornu (fig: cap) tuti; li bãgã ghini tu cornu (fig: tu minti); minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu
(expr: s-tsãni tu minti) altãoarã; iu lj-intrã a lui tu cornu (fig: cap, minti) atseali zboarã?; cari li bãgã tu cornu
(expr: cari lã deadi vãrã simasii, cari li-avdzã) pãlãvrili a lui; giurãmintili a tali mini nu li bag tu cornu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn