|
|
huryitescu
huryitescu (hur-yi-tés-cu) adg – vedz tu hoarã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hoarãcujuc
cujuc (cu-jĭúcŭ) sn cujutsi/cujutse (cu-jĭú-tsi) – palto huryitescu di earnã faptu di cheali (gunã) di oai; cojoc
{ro: cojoc}
{fr: manteau de paysan fait de peau de mouton}
{en: peasant coat made of sheep pelt}
§ cojoc (co-jĭócŭ) sn cojoatsi/cojoatse (co-jĭŭá-tsi) – (unã cu cujuc)
§ cujuhar (cu-jĭu-hárŭ) sm cujuhari (cu-jĭu-hárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cujutsi, cãciuli di gunã, etc.; cojocar
{ro: cojocar}
{fr: fourreur, pelletier}
{en: furrier, skinner}
§ cojocar (co-jĭo-cárŭ) sm cojocari (co-jĭo-cárĭ) – (unã cu cujuhar)
hoarã
hoarã (hŭá-rã) sf hori (hórĭ) shi hoari/hoare (hŭá-ri) – unã adunari di casi (multu ma njicã di un cãsãbã) iu bãneadzã ma multu lumea tsi s-lja cu lucrarea-a agrilor; sat;
(expr: hoarã di hoarã; di hoarã-hoarã = dit unã hoarã tu-alantã)
{ro: sat}
{fr: village}
{en: village}
ex: bãnedz tu-unã hoarã mari; imnã pit hori tra s-adunã yiptu; tu hoara-a noastrã aestã adeti easti; s-avdi di hoarã-hoarã
(expr: dit unã hoarã tu altã, tu tuti horli); noaptea dzuã u fãtsea, alãgãnda hoarã di hoarã s-lj-aflã nveastã; acãtsarã s-imnã hoarã di hoarã; hoara-sh ved tu yisi; iu ascuchi unã hoarã, matsinã nã moarã; lasã hoarili shi s-duc; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu
§ huricã (hu-rí-cã) sf huritsi/huritse (hu-rí-tsi) – hoarã njicã
{ro: sătuleţ}
{fr: petit village}
{en: small village}
ex: agiumsi tu mardzinea di nã huricã
§ huryeat (hur-yĭátŭ) sm, sf, adg huryeatã (hur-yĭá-tã), huryeats (hur-yĭátsĭ), huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – om tsi bãneadzã tu hoarã shi s-lja ma multu cu lucrarea-a agrilor
{ro: sătean}
{fr: paysan, villagois}
{en: peasant, country-man}
ex: huryeatlu nu-i unã cu huryeanitlu; trec huryeatslji shi s-duc ãn pãzari; huryeatili ma sitsira grãnlu
§ huryeanit (hur-yĭa-nítŭ) sm, sf, adg huryeanitã (hur-yĭa-ní-tã), huryeanits (hur-yĭa-nítsĭ), huryeani-ti/huryeanite (hur-yĭa-ní-ti) – om tsi bãneadzã icã yini dit idyea hoarã cu cariva
{ro: consătean}
{fr: qui est du même village}
{en: who comes from de same village}
ex: him huryeanits (yinim dit idyea hoarã)
§ huryitescu (hur-yi-tés-cu) adg huryiteascã (hur-yi-teás-cã), huryiteshti (hur-yi-tésh-ti), huryiteshti/huryiteshte (hur-yi-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu hoara; tsi yini dit hoarã
zeghi/zeghe
zeghi/zeghe (zé-ghi) sf zeghi (zéghĭ) – stranj huryitescu lungu tsi s-poartã ma multu tu locurli di munti; pustavi groasã dit cari s-fac aesti stranji; stranj lungu picurãrescu di cheali di oai; shubã, shiguni, tãmbari
{ro: zeghe}
{fr: hoqueton, saie}
{en: thick twilled cloth}
ex: tatã-su purta zeghi sh-nãs tora s-fuduleashti tu strimti