|
|
huryeatã*
huryeatã* (hur-yĭá-tã) – fimininlu singular di la adgictivlu “huryeat”; vedz huryeat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãhuryeatã
huryeatã (hur-yĭá-tã) sf – vedz tu ahoryea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ahoryeahuryeat
huryeat (hur-yĭátŭ) sm, sf, adg – vedz tu hoarã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hoarãahoryea
ahoryea (a-hór-yĭa) adv – tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; tsi nu easti ligat (tsi easti dispãrtsãt) di tsiva; horyea, ahorea, gorea, anamera, afoarã, dispãrtsãt, etc.;
(expr: mi fac ahoryea = mi dispartu cu casa)
{ro: separat}
{fr: séparément}
{en: separately}
ex: mãcãm ahoryea (catiun tu loclu-a lui); s-lu-aledz ahoryea (di-unã parti) grãnlu, ahoryea meljlu; deadun zburãm, ahoryea acãchisim; doilji frats s-featsirã ahoryea
(expr: s-dispãrtsãrã cu casa)
§ ahorea (a-hó-rea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: macã mãcã ahorea (singur di-unã parti; dispãrtsãt)
§ horyea (hór-yea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: noi nu avem altã, horyea (afoarã) di aesti
§ huryeatã (hur-yĭá-tã) sf huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – ncljinari cãtrã dispãrtsãri, dispãrtsãri ahoryea, dispãrtsãri
{ro: separatism, separaţie}
{fr: séparation; grossièreté}
{en: separation; rudeness}
§ gorea (ghó-rea) adv – (alãsat, bãgat) di-unã parti, afoarã, ahoryea
{ro: exceptând, separat, afară de}
{fr: à part, hors, séparément}
{en: separately, out of, outside}
ex: gorea (afoarã) di tini
arie
arie (a-ri-ĭé) sm ariadz (a-ri-ĭádzĭ) – huryeat (tsi nu eara turcu tu Turchia di-altãoarã) tsi lipsea s-facã lucru di-angãrii (trã stat, fãrã s-hibã pãltit); arãie
{ro: raia, clăcaş}
{fr: raïa}
{en: non-Moslem man in old Turkey forced to do compulsory work}
§ arãe (a-rã-ĭé) sm arãeadz (a-rã-ĭádzĭ) – (unã cu arie)
ex: noi him arãeadz
bãcãtãrescu2
bãcãtãrescu2 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – oai bitãrnã, alãsatã s-pascã deavãrliga di casã (sh-cari easti tsãnutã mash trã mãcari)
{ro: oaie de consum lăsată să pască în jurul casei}
{fr: vieux moutons qu’on fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}
§ bãcãtar2 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – huryeat tsi tsãni ndauã oi bãcãtãreshti sh-li pashti deavãrliga di hoarã
{ro: ţăran care are câteva oi de consum lăsate să pască în jurul casei}
{fr: villageois qui a quelques vieux moutons qu’il fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: countryman who has a few old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}
byealã
byealã (byĭá-lã) sf byeali/byeale (byĭá-le) – fashi lungã di pãndzã i pustavi, tsi huryeatlu u treatsi deavãrliga-a ciciorlui (tra s-lji hibã ca unã pãrpodi), ninti ca sã-sh bagã tsãruhili
{ro: obială}
{fr: morceau de linge ou de drap dont les paysans s’enveloppent les pieds, en guise de bas, avant de chausser leurs sandales}
{en: long band of cloth with which a peasant wraps up his legs (as socks) before putting on his sandals}
carotsã
carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)
§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)
§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}
§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)
§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser
§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi
§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir
ceacshiri
ceacshiri (cĭac-shírĭ) sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã purtati di turtsã; cihshiri, cidic, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni de pânză (şalvari, izmene) purtaţi de turci}
{fr: large pantalon (caleçons) de toile porté par les turcs}
{en: large linen pants worn by Turks}
ex: muljerli a turtsilor purta nãoarã ceacshiri
§ cihshiri/cihshire cih-shí-ri) sf cihshiri (cih-shírĭ) – (unã cu ceacshiri)
§ cinteni/cintene sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã (tsi sh-u-aduc multu cu ceacshirli) purtati di-aradã di arbineasili turcali; ceacshiri, cihshiri, cidic, shilvãri
{ro: un fel de şalvari femeieşti purtaţi de femeile albaneze musulmane}
{fr: large pantalon de toile porté par les femmes albanaises musulmanes}
{en: large linen pants worn by Albanian moslem women}
ex: multi muljeri sh-bãrbats poartã cinteni
§ cidic (ci-dícŭ) sn ciditsi/ciditse (ci-dí-tsi) – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) di pãndzã purtati di huryeatslji arbinesh; ceacshiri, cihshiri, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni purtaţi de ţăranii albanezi}
{fr: large pantalon porté des paysans d’Albanie}
{en: large pants worn in Albania}
ciuflichi/ciufliche
ciuflichi/ciufliche (cĭu-flí-chi) sf ciuflichi (cĭu-flíchĭ) – avearea tsi u ari un om, cu loc mari, cu multi agri tsi li lucreadzã, cu casã shi prãvdzã, etc.; ciflichi
{ro: moşie}
{fr: ferme}
{en: farm}
ex: sh-chiru ciuflichea; easti om cu ciuflichi mari
§ ciflichi/cifliche (ci-flí-chi) sf ciflichi (ci-flíchĭ) – (unã cu ciuflichi)
ex: acumpãrã ciflichi ti doilji ficiori
§ ciuflicar (cĭu-fli-cárŭ) sf ciuflicari (cĭu-fli-cárĭ) – om avut tsi ari unã ciuflichi; cifleacci
{ro: moşier}
{fr: fermier}
{en: farmer}
§ cifleacci (ci-fleac-cí) sm cifleacceadz (ci-fleac-cĭádzĭ) – (unã cu ciuflicar)
§ cifci (cif-cí) sm cifceadz (cif-cĭádzĭ) – huryeat tsi lucreadzã (ca un sclav) agrili dit loclu-a unui ciuflicar
{ro: clăcaş de moşie câmpenească}
{fr: paysan laboureur corvéable}
{en: farm worker}
ex: aclo sh-eara un lai cifci (lucrãtor)
cundratã
cundratã (cun-drá-tã) sf cundrãts (cun-drắtsĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi i ma multsã oaminj, di-aradã ngrãpsitã pi-unã carti sh-ipugrãfsitã di tuts, (i) tra si s-facã un lucru, (ii) partea tsi va s-u aibã catiun tu fãtsearea-a-aishtui lucru (iii) hãrili tsi va li aibã lucrul bitisit shi (iv) mpãrtsãrea-a amintaticlui tsi va s-easã dit aestu lucru, etc.
{ro: contract}
{fr: contrat}
{en: contract}
§ cundrachi/cundrache (cun-drá-chi) sf cundrãchi (cun-drắchĭ) – (unã cu cundratã)
ex: featsim cundrachi
§ hundratã (hun-drá-tã) sf hundrãts (hun-drắtsĭ) – (unã cu cundratã)
§ con-tracci (con-trac-cí) sm contracceadz (con-trac-cĭádzĭ) – un di-atselj tsi fatsi unã cundratã
{ro: contractant}
{fr: contractant}
{en: contracting party}
§ cundracci (cun-drac-cí) sm cundracceadz (cun-drac-cĭadzĭ) – atsel tsi fatsi (cumãndãrseashti) unã lucrari (casã, punti, fambricã, cali, etc.) trã cari ari ipugrãpsitã unã cundratã tra s-u facã
{ro: antreprenor de lucrări}
{fr: entrepreneur de travaux}
{en: contractor}
ex: tadi s-featsi cundracci
§ cundotã (cun-dó-tã) sf cundoti/cundote (cun-dó-ti) – hundrata tsi u fãtsea, aoa sh-un chiro, cati an, unã hoarã cu-un yeatru, ca atsel an, yeatrul s-lã aibã ngãtanlu, s-lji mutreascã trã sãnãtati, tuts huryeatslji din hoarã
{ro: contract anual între un doctor şi primăria unui sat, ca doctorul să se îngrijească acel an de sănătatea locuitorilor din sat}
{fr: contrat annuel entre l’éphorie d’un village et un médecin pour que celui-ci ait soin de la santé de tous les villageois pendant l’année respective}
{en: annual contract between a village and a doctor, by which the doctor will take care of the health of all villagers during that year}
cupaci
cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju
§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã
§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat
fotã
fotã (fó-tã) sf foti/fote (fó-ti) – shtofã di lãnã i bumbac
{ro: stofă de lână sau bumbac}
{fr: étoffe de laine ou coton}
{en: material (fabric) made of wool or cotton}
§ futã1 (fú-tã) sf futi/fute (fú-ti) – poalã; fustã dit portul a huryeatslor
{ro: poală, fustă din portul ţăranilor}
{fr: tablier; jupe du costume des paysans}
{en: apron, skirt}
§ futã2 (fu-tắ) sm futadz (fu-tádzĭ) – (unã cu futã1)
huryeatŭ
RO:ţăran, sătean
EN:countryman
FR:paysan
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015