DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hoarã

hoarã (hŭá-rã) sf hori (hórĭ) shi hoari/hoare (hŭá-ri) – unã adunari di casi (multu ma njicã di un cãsãbã) iu bãneadzã ma multu lumea tsi s-lja cu lucrarea-a agrilor; sat;
(expr: hoarã di hoarã; di hoarã-hoarã = dit unã hoarã tu-alantã)
{ro: sat}
{fr: village}
{en: village}
ex: bãnedz tu-unã hoarã mari; imnã pit hori tra s-adunã yiptu; tu hoara-a noastrã aestã adeti easti; s-avdi di hoarã-hoarã
(expr: dit unã hoarã tu altã, tu tuti horli); noaptea dzuã u fãtsea, alãgãnda hoarã di hoarã s-lj-aflã nveastã; acãtsarã s-imnã hoarã di hoarã; hoara-sh ved tu yisi; iu ascuchi unã hoarã, matsinã nã moarã; lasã hoarili shi s-duc; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu

§ huricã (hu-rí-cã) sf huritsi/huritse (hu-rí-tsi) – hoarã njicã
{ro: sătuleţ}
{fr: petit village}
{en: small village}
ex: agiumsi tu mardzinea di nã huricã

§ huryeat (hur-yĭátŭ) sm, sf, adg huryeatã (hur-yĭá-tã), huryeats (hur-yĭátsĭ), huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – om tsi bãneadzã tu hoarã shi s-lja ma multu cu lucrarea-a agrilor
{ro: sătean}
{fr: paysan, villagois}
{en: peasant, country-man}
ex: huryeatlu nu-i unã cu huryeanitlu; trec huryeatslji shi s-duc ãn pãzari; huryeatili ma sitsira grãnlu

§ huryeanit (hur-yĭa-nítŭ) sm, sf, adg huryeanitã (hur-yĭa-ní-tã), huryeanits (hur-yĭa-nítsĭ), huryeani-ti/huryeanite (hur-yĭa-ní-ti) – om tsi bãneadzã icã yini dit idyea hoarã cu cariva
{ro: consătean}
{fr: qui est du même village}
{en: who comes from de same village}
ex: him huryeanits (yinim dit idyea hoarã)

§ huryitescu (hur-yi-tés-cu) adg huryiteascã (hur-yi-teás-cã), huryiteshti (hur-yi-tésh-ti), huryiteshti/huryiteshte (hur-yi-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu hoara; tsi yini dit hoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shoaric

shoaric (shĭŭá-ricŭ) sm, sf shuricoanji1/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji), shoarits (shĭŭá-ritsĭ), shuricoanji/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) – prici njicã tsi bãneadzã pristi tut (tu cãmpu, pãduri, pampori, casa-a omlui, etc.), cu chealea tsi ari unã hromã sivã, cu zurnãlu sumigos sh-cu mustãts lundzã;
(expr:
1: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
2: lã cadi shoariclu shi sh-frãndzi nãrli n cãpisteari; lj-mãcarã shoaritslji fãrina = suntu multu oarfãnj, ftohi; [zborlu yini di-aclo cã, ma s-cadã shoariclu tu cãpisteari, nu va da di fãrinã sh-va sh-frãngã narea];
3: cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã = cãndu domnul fudzi dit un loc, oaminjlj-a lui, nu-l mata fac lucrul cum lipseashti;
4: sh-deadi foc a moarãljei s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi unã znjii mari, tra s-amintã (s-ascapã di) un lucru di njicã simasii)
{ro: şoarece}
{fr: souris}
{en: mouse}
ex: un aush di Bucuva, poartã palji Tutuva (angucitoari: shoariclu); lj-easi nãinti un shoaric; cãtusha acãtsã un shoaric; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; shoariclu ari gurã pãngãnã; cãndu es shoaritslji tu-unã casã, va s-njargã tersu; cari lja njari! shoaric cãdzu nãuntru, domnul nu u mãcã!; un shoaric nã mãcã fãrina, sh-lj-avinãm tuts shoaritslji

§ shuricush (shĭu-ri-cúshĭŭ) sm shuricush (shĭu-ri-cúshĭ) – shoaric njic; shurichits
{ro: şoricel}
{fr: petit souris}
{en: little mouse}

§ shurichits (shĭu-ri-chítsŭ) sm shurichits (shĭu-ri-chítsĭ) – (unã cu shuricush)

§ shuricami/shuricame (shĭu-ti-cá-mi) sf shuricãnj (shĭu-ri-cãnjĭ) – multimi di shoarits; tutã dãmãra di shoarits
{ro: mulţime de şoareci}
{fr: nombre de souris}
{en: multitude of mice}
ex: multã shuricami avets tu casa aestã

§ shuricoanji2/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) sf shuricoa-nji/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) – fãrmac (cu axif) tsi s-bagã n casã tra s-lji vatãmã shoaritslji cãndu va-l mãcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn