DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fotosintezã

fotosintezã (fo-to-sin-té-zã) sf fotosintezi/fotosinteze (fo-to-sin-té-zi) – lucrul tsi-l fac plantili verdzã cãndu, cu agiutorlu-a lunjinãljei loatã di la soari (sh-hunipsitã di clurufilã) ameasticã luguriili (substantsãli) loati dit apã cu bioxidlu di carbon loat dit vimtu (sh-cu-aestã sãlãghescu shi oxigen tu vimtu)
{ro: fotosinteză}
{fr: fotosinteză}
{en: photosynthesis}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hunipsescu

hunipsescu (hu-nip-sés-cu) vb IV hunipsii (hu-nip-síĭ), hunipseam (hu-nip-seámŭ), hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsi-ri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) – (mãcarea) s-alãxeashti (s-tucheashti) tu stumahi shi s-fatsi etimã (s-lja unã formã) tra s-poatã truplu, s-u ufiliseascã; (fig: hunipsescu = (i) lu-aravdu pri cariva cu purtarea-a lui; lu-aravdu un lucru tsi-nj si fatsi; (ii) (leamnili la foc, di-ardeari) s-fac scrum)
{ro: mistui, digera}
{fr: (se) digérer}
{en: digest}
ex: nu-nj hunipseashti mãcarea; pita aestã hunipseashti greu; tatsi, aravdã, hunipseashti; nu para-l hunipseashti (fig: nu para poati s-lu-aravdã); nu putui s-li hunipsescu (fig: s-li ngljit, s-li-aravdu) glãrinjli tsi-nj dzãtsea; nu puteam s-hunipsescu (fig: s-aravdu) ca…; multi hunipsii (fig: arãvdai, ngljitai) trã tini; leamnili sh-buciunjlji hunipsirã (fig: s-featsirã scrum) tu foc

§ hunipsit (hu-nip-sítŭ) adg hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsits (hu-nip-sítsĭ), hunipsiti/hunipsite (hu-nip-sí-ti) – (mãcarea) tsi easti alãxitã tu stumahi tra si s-facã etimã ti trup s-u ufiliseascã
{ro: mistuit, digerat}
{fr: digéré}
{en: digested}

§ hunipsiri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) sf hunipsiri (hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti hunipsit
{ro: acţiunea de a mistui, de a digera}
{fr: action de digérer}
{en: action to digest}

§ nihu-nipsit (ni-hu-nip-sítŭ) adg nihunipsitã (ni-hu-nip-sí-tã), nihunipsits (ni-hu-nip-sítsĭ), nihunipsiti/nihunipsite (ni-hu-nip-sí-ti) – tsi nu easti hunipsit
{ro: nemistuit, nedigerat}
{fr: non digéré}
{en: undigested}

§ nihunipsiri/nihunipsire (ni-hu-nip-sí-ri) sf nihunipsiri (ni-hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu easti hunipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lihoanã

lihoanã (li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) lihoani/lihoane (li-hŭá-ni) – muljarea tu dzãlili dupã amintarea-a unui nat; alihoanã
{ro: lăuză}
{fr: femme accouchée}
{en: woman confined (from childbirth)}
ex: nj-easti muljarea lihoanã; easti nica lihoanã, nu-ari trei stãmãnj di cãndu amintã; scoalã! tsi stai arucutitã ca nã lihoanã!

§ alihoanã (a-li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) alihoani/alihoane (a-li-hŭá-ni) – (unã cu lihoanã)

§ lihuneatsã (li-hu-neá-tsã) sf lihunets (li-hu-nétsĭ) – catastasea tu cari s-aflã unã lihoanã; chirolu cãt muljarea easti lihoanã; lihunilji, lihunlichi
{ro: lăuzie}
{fr: couches, temps des couches}
{en: confinement, time of confinement}
ex: lihuneatsa lipseashti cãftatã ghini cã armãni muljarea cu mãrazi

§ lihunilji/lihunilje (li-hu-ní-lji) sf lihunilj (li-hu-níljĭ) – (unã cu lihuneatsã)
ex: u-acãtsã heavra di lihunilji

§ lihunlichi/lihunliche (li-hun-li-chi) sf lihunlichi (li-hun-líchĭ) – (unã cu lihuneatsã)

§ lihunescu (li-hu-nés-cu) adg lihuneascã (li-hu-neás-cã), lihuneshtsã (li-hu-nésh-tsã), lihu-neshti/lihuneshte (li-hu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã lihoanã; di lihoanã
{ro: de lăuză}
{fr: de femme accouchée}
{en: of confined woman}
ex: astrisãri lihuneshtili di trei ori

§ lihunjatic (li-hu-njĭá-ticŭ) sn lihunjatitsi/lihuneatitse (li-hu-neá-ti-tsi) – mãcãrli (tigãnj, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; bugunitsã, lãnghidã
{ro: mâncarea adusă lăuzei de prietenele ei}
{fr: aliments que les amies font a une nouvelle accouchée}
{en: food brought to a newly confined women by her friends}

§ lihunipsescu (li-hu-nip-sés-cu) (mi) vb IV lihunipsii (li-hu-nip-síĭ), lihunipseam (li-hu-nip-seámŭ), lihunipsitã (li-hu-nip-sí-tã), lihunipsiri/lihunipsire (li-hu-nip-sí-ri) – (muljarea) hiu lihoanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lipsan

lipsan (lip-sánŭ) sn lipsani/lipsane – parti di-a truplui tsi-armãni nihunipsitã dupã moartea-a omlui; parti di-a truplui di ayi tsi-armãni dupã moarti nihunipsitã sh-trã cari lumea pistipseashti cã fatsi nishenj, ciudii; lipsanã, moashti, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}
ex: lipsanlu (oslu-a mortului) avea intratã; lipsanili a unui om

§ lipsanã (lip-sá-nã) sf lipsani/lipsane – (unã cu lipsan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moashti/moashte

moashti/moashte (mŭásh-ti) sf moashti/moashte (mŭásh-ti) – pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; lipsan, lipsanã, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

os1

os1 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) –
1: partea albã dit truplu-a omlui tsi easti scliro (durã, sãnãtoasã, vãrtoasã, corcanã, etc.), cari deadun cu alti pãrtsã tsi sh-u-aduc cu ea, poati s-lu facã omlu sã sta ndreptu (mprostu, pi cicioari, deadzitli sã sta ndreapti sh-teasi, etc.);
2: (la plural mash) pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti tu loc sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; moashti, lipsan, lipsanã;
(expr:
1: os di curdelji = hãlati tsi undzeashti cu-unã lingurã sh-lu-agiutã omlu tra sã-sh bagã ma lishor curdeljili n cicior;
2: nj-bagã (nj-intrã) frica tu oasi = mi-aspari (mi-aspar) multu;
3: lj-frãngu oasili; lj-molj oasili = l-bat sãnãtos;
4: hiu cheali sh-oasi; nj-si ved oasili; nj-numiri oasili = hiu ahãntu slab cã nu s-veadi dip carni pri mini, mash oasi sh-chealea tsi li-anvileashti;
5: nj-armãn (nj-alas, nj-putridzãscu) oasili tu-un loc = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-agiumsi cãtsutlu la os; nj-agiumsi pãn la os; nj-si deadi di os = nu mata pot s-li-aravdu dip, atseali tsi-am pãtsãtã;
7: nj-poati oslu = escu gioni, pot s-lu fac un lucru, etc.;
8: lj-dau s-aroadã un os; lj-dau mash oasi = lj-dau tsi-armãni, armãsãturi; nu-lj dau tsiva;
9: lj-arod oasili = lj-ljau tut tsi ari sh-nu lu-alas cu tsiva;
10: Dumnidzã ljartã-ts oslu = s-ti ljartã Dumnidzã;
11: lj-ayisi oslu = fatsi mãri bunets;
12: stranjlu lj-acatsã oslu = stranjlu-lj tsãni cãldurã;
13: cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali = atsel tsi poati s-aibã hãiri di la un lucru va-l dispoalji, sh-nu va s-alasã tsiva tr-atselj tsi nu pot)
{ro: os; oseminte}
{fr: os; ossements, reste(s), dépouille, reliques}
{en: bone; bones, remains (of dead)}
ex: oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); multi-nj poati oslu
(expr: hiu multu gioni, pot s-fac multi); Dumljartã-ts oasili a tatã-tui
(expr: Dumnidzã s-lu ljartã tatã-tu); vedz cã mash cheali sh-oasi-nj hiu
(expr: slãghii multu); aoatsi s-nj-alas oasili
(expr: s-mor, s-lji ncljid ocljilj); sade oasi-lj deadi
(expr: lj-deadi mash lucri di cari nu-ari-ananghi, nu-lj deadi tsiva dip); nj-aroasirã oasili
(expr: nj-loarã tut tsi-aveam, nu nj-alãsarã tsiva); chiurcul aestu lj-acatsã oslu
(expr: lj-tsãni cãldurã); nj-intrã arcoarea pãnã tu oasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti

§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn