DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hunipsescu

hunipsescu (hu-nip-sés-cu) vb IV hunipsii (hu-nip-síĭ), hunipseam (hu-nip-seámŭ), hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsi-ri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) – (mãcarea) s-alãxeashti (s-tucheashti) tu stumahi shi s-fatsi etimã (s-lja unã formã) tra s-poatã truplu, s-u ufiliseascã; (fig: hunipsescu = (i) lu-aravdu pri cariva cu purtarea-a lui; lu-aravdu un lucru tsi-nj si fatsi; (ii) (leamnili la foc, di-ardeari) s-fac scrum)
{ro: mistui, digera}
{fr: (se) digérer}
{en: digest}
ex: nu-nj hunipseashti mãcarea; pita aestã hunipseashti greu; tatsi, aravdã, hunipseashti; nu para-l hunipseashti (fig: nu para poati s-lu-aravdã); nu putui s-li hunipsescu (fig: s-li ngljit, s-li-aravdu) glãrinjli tsi-nj dzãtsea; nu puteam s-hunipsescu (fig: s-aravdu) ca…; multi hunipsii (fig: arãvdai, ngljitai) trã tini; leamnili sh-buciunjlji hunipsirã (fig: s-featsirã scrum) tu foc

§ hunipsit (hu-nip-sítŭ) adg hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsits (hu-nip-sítsĭ), hunipsiti/hunipsite (hu-nip-sí-ti) – (mãcarea) tsi easti alãxitã tu stumahi tra si s-facã etimã ti trup s-u ufiliseascã
{ro: mistuit, digerat}
{fr: digéré}
{en: digested}

§ hunipsiri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) sf hunipsiri (hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti hunipsit
{ro: acţiunea de a mistui, de a digera}
{fr: action de digérer}
{en: action to digest}

§ nihu-nipsit (ni-hu-nip-sítŭ) adg nihunipsitã (ni-hu-nip-sí-tã), nihunipsits (ni-hu-nip-sítsĭ), nihunipsiti/nihunipsite (ni-hu-nip-sí-ti) – tsi nu easti hunipsit
{ro: nemistuit, nedigerat}
{fr: non digéré}
{en: undigested}

§ nihunipsiri/nihunipsire (ni-hu-nip-sí-ri) sf nihunipsiri (ni-hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu easti hunipsit
{ro: acţiunea de a nu mistui, de a nu digera}
{fr: action de ne pas digérer}
{en: action of not digesting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihoanã

lihoanã (li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) lihoani/lihoane (li-hŭá-ni) – muljarea tu dzãlili dupã amintarea-a unui nat; alihoanã
{ro: lăuză}
{fr: femme accouchée}
{en: woman confined (from childbirth)}
ex: nj-easti muljarea lihoanã; easti nica lihoanã, nu-ari trei stãmãnj di cãndu amintã; scoalã! tsi stai arucutitã ca nã lihoanã!

§ alihoanã (a-li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) alihoani/alihoane (a-li-hŭá-ni) – (unã cu lihoanã)

§ lihuneatsã (li-hu-neá-tsã) sf lihunets (li-hu-nétsĭ) – catastasea tu cari s-aflã unã lihoanã; chirolu cãt muljarea easti lihoanã; lihunilji, lihunlichi
{ro: lăuzie}
{fr: couches, temps des couches}
{en: confinement, time of confinement}
ex: lihuneatsa lipseashti cãftatã ghini cã armãni muljarea cu mãrazi

§ lihunilji/lihunilje (li-hu-ní-lji) sf lihunilj (li-hu-níljĭ) – (unã cu lihuneatsã)
ex: u-acãtsã heavra di lihunilji

§ lihunlichi/lihunliche (li-hun-li-chi) sf lihunlichi (li-hun-líchĭ) – (unã cu lihuneatsã)

§ lihunescu (li-hu-nés-cu) adg lihuneascã (li-hu-neás-cã), lihuneshtsã (li-hu-nésh-tsã), lihu-neshti/lihuneshte (li-hu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã lihoanã; di lihoanã
{ro: de lăuză}
{fr: de femme accouchée}
{en: of confined woman}
ex: astrisãri lihuneshtili di trei ori

§ lihunjatic (li-hu-njĭá-ticŭ) sn lihunjatitsi/lihuneatitse (li-hu-neá-ti-tsi) – mãcãrli (tigãnj, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; bugunitsã, lãnghidã
{ro: mâncarea adusă lăuzei de prietenele ei}
{fr: aliments que les amies font a une nouvelle accouchée}
{en: food brought to a newly confined women by her friends}

§ lihunipsescu (li-hu-nip-sés-cu) (mi) vb IV lihunipsii (li-hu-nip-síĭ), lihunipseam (li-hu-nip-seámŭ), lihunipsitã (li-hu-nip-sí-tã), lihunipsiri/lihunipsire (li-hu-nip-sí-ri) – (muljarea) hiu lihoanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stumahi/stumahe

stumahi/stumahe (stu-má-hi) sf stumãhi (stu-mắhĭ) – mãdular dit truplu-a omlui (a pravdãljei) tsi sh-u-adutsi cu-unã soi di pungã tsi yini dupã glãcã (gãrgãlan), tu cari s-hunipseashti mãcarea ninti ca s-treacã tu pãntica cu matsã; stumah, pãnticã, pãntic;
(expr: nu lu-am tu stumahi = nu para lu-am tu vreari, nu-lj fac chefi dip, nu pot s-lu-aravdu, nu pot s-lu ved ãn fatsã, nu pot s-lu hunipsescu, lu-am shilji ntr-oclji, etc.)
{ro: stomah}
{fr: estomac}
{en: stomach}

§ stumah (stu-máhŭ) sn stumãhi (stu-mắhĭ) shi stumahuri (stu-má-hurĭ) – (unã cu stumahi)
ex: omlu aestu easti sade stumah (mash pãnticã); nu mi-ari dip tu stumah
(expr: nu mi va dip, nu mi-ariseashti, nu poati s-mi-aravdã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã