|
|
hunii/hunie
hunii/hunie (hu-ní-i) sf hunii (hu-níĭ) – hãlati cu cari s-toarnã muljituri (apã, yin, untulemnu, etc.) tu vasi tsi au unã gurã (gushi) strimtã (ca unã shishi, bunãoarã), tsi undzeashti cu-unã soi di cupã, cu gura largã (prit cari s-toarnã muljitura), sh-fundul multu strimtu (cari bitiseashti cu-unã sulinã njicã prit cari treatsi muljitura tra s-intrã tu gura-a vaslui); ghincã, hincã, plãrii
{ro: pâlnie}
{fr: entonnoir}
{en: funnel}
ex: bãgãm yin cu hunia; hunii di chelchi; toarnã-l pit hunii tu shishi tra s-nu s-vearsã; nvitsãtura nu s-toarnã prit ureaclji cu hunia
§ huni/hune (hú-ni) sf hunj (húnjĭ) shi hunjuri (hú-njĭurĭ) – loc dishcljis, cu virdeatsã namisa di muntsã; loc tsi easti anvãrligat di locuri ma-analti shi sh-u-adutsi cu-unã hunii
{ro: depresiune ca o pâlnie}
{fr: dépression géographique en forme d’entonnoir}
{en: area sunk below its surroundings, having a funnel form}
ex: oili arãescu dit huni pãnã n dzeanã
§ hincã (hín-cã) sf hintsi/hintse (hín-tsi) – (unã cu hunii)
ex: toarnã yin cu hinca; unã turlii di hincã (hunii) cari u bãga n cap shi astindzea lunjina
§ ghincã (ghín-cã) sf ghintsi/ghintse (ghín-tsi) – (unã cu hunii)
ex: s-umpli shisha cu ghinca (hunia)
aghunescu
aghunescu (a-ghu-nés-cu) vb IV aghunii (a-ghu-níĭ), aghuneam (a-ghu-neámŭ), aghunitã (a-ghu-ní-tã), aghuniri/aghunire (a-ghu-ní-ri) – unã cu agunescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agunescubandã2
bandã2 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – ceatã di oaminj (ghiftsã, aschirladz) adunats tra s-batã deadun hãlãts di muzicã (avyiulii, pian, trumpetã, etc.); (fig: bandã = hãlati muzicalã tsi s-aflã di-aradã tu-unã bandã di-aschirladz, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, earã alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; trumpetã, rumbetã, turbetã, etc.)
{ro: fanfară, orchestră}
{fr: fanfare, orchestre}
{en: brass band, orchestra, band}
ex: n pãzari cãntã banda (ghiftsãlj); tu misuhori bati banda (di aschirladz); sunã banda (fig: trumpeta) tu tsitati; nj-adusi di la pãnãyir nã bandã (fig: trumpetã)
burii1/burie
burii1/burie (bu-rí-i) sf burii (bu-ríĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, sh-alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; burazani, trumbetã, trumpetã, rumbetã, turumbetã, turbetã
{ro: trompetă, goarnă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: bãtu buria (trumbeta); acãtsarã buriili s-batã, lailji furi loarã si s-ljartã
§ burazani/burazane (bu-ra-zá-ni) sf burazãnj (bu-ra-zắnjĭ) – (unã cu burii1)
chidinush
chidinush (chi-di-núshĭŭ) sm chidinush (chi-di-núshĭ) – earbã tsi creashti di-aradã tu agri, pãshunj, locuri virani, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di lucri (alti erghi, dãrmi, arburits, etc.) ta s-poatã s-creascã cãtrã nsus, cu frãndzã sprilundzi sh-lilici njits, albi i pembe, ca niscãnti hunii
{ro: volbura mică, rochiţa rândunicii}
{fr: liseron de champ}
{en: field bindweed}
crin
crin (crínŭ) sm crinj (crinjĭ) – numã datã la ma multi lilici tsi crescu agri tu pãduri icã suntu criscuti di om tu grãdinã, cu truplu analtu shi ndreptu dit cari easi un arapun di lilici mãri, mushati, nyilicioasi (tsi undzescu cu trumbeti icã hunii ndreapti i aplicati), di-aradã albi (ma multi ori galbini, viniti, njirli) shi cu-unã-anjurizmã multu vãrtoasã; zãmbacã, zãmbac, zambac
{ro: crin}
{fr: lis}
{en: lily}
fusuljac
fusuljac (fu-su-ljĭácŭ) sm fãrã pl – agru-plantã cu trup subtsãri tsi s-tradzi azvarna pri loc (icã si ngãrlimã di alti planti), cari creashti pi mealurli di arãuri, locuri vlãngoasi, cu lilici albi ca hunii
{ro: volbura mare}
{fr: liseron des haies}
{en: bindweed}
huni/hune
huni/hune (hú-ni) sf – vedz tu hunii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: huniiplãrii/plãrie
plãrii/plãrie (plã-rí-i) sf plãrii (plã-ríĭ) – hãlati cu cari s-toarnã muljituri (apã, yin, untulemnu, etc.) tu vasili tsi au unã gurã (gushi) strimtã (ca unã shishi, bunãoarã), tsi undzeashti cu-unã soi di cupã, cu gura largã (prit cari s-toarnã muljitura), sh-fundul multu strimtu (cari bitiseashti cu-unã sulinã njicã prit cari treatsi muljitura tra s-intrã tu gura-a vaslui); hunii, ghincã, hincã
{ro: pâlnie}
{fr: entonnoir}
{en: funnel}
huníi
RO:pâlnie
EN:funnel
FR:entonnoir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015