|
|
huneri/hunere
huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu
§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)
avdu
avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]
§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts
dãrtii/dãrtie
dãrtii/dãrtie (dãr-tí-i) sf dãrtii (dãr-tíĭ) – atsea tsi fatsi un (ca tri shicã) ca si sh-arãdã di cariva; huneri, festã, dubãrai, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce, niche, tour}
{en: prank, practical joke}
ex: nj-featsi dãrtia (festa, hunerea)
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
dubãrai/dubãrae
dubãrai/dubãrae (du-bã-rá-i) sf dubãrãi (du-bã-rắĭ) – atsea tsi fatsi un (trã shicã) ca si sh-arãdã di cariva; dubãrãlãchi, festã, huneri, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce}
{en: prank, practical joke}
ex: lj-featsi nã dubãrai di nã cãhtim di-arãdeari
§ dubãrãlã-chi/dubãrãlãche (du-bã-rã-lắ-chi) sf dubãrãlãche (du-bã-rã-lắchĭ) – (unã cu dubãrai)
ex: lipseashti s-hibã aoa vãrnã dubãrãlãchi
§ dubaragi (du-ba-ra-gí) sm dubarageadz (du-ba-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi unã dubãrai
{ro: farsor}
{fr: farceur}
{en: prankster}
fabricã
fabricã (fá-bri-cã) sf fãbrits (fắ-britsĭ) – loclu iu s-fac lucri (pãr-mãtii) multi, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini; fambricã, favricã
{ro: fabrică}
{fr: fabrique}
{en: factory, mill, plant}
ex: va u dimãndãm la fabricã trã tini
§ favricã (fá-vri-cã) sf fãvrits (fắ-vritsĭ) – (unã cu fabricã)
ex: ahiurhirã sh-la noi si s-dishcljidã fãvrits; avem nã favricã di veshtu
§ fambricã (fám-bri-cã) sf fãmbrits (fắm-britsĭ) – (unã cu fabricã)
§ fabricantu (fa-bri-cán-tu) sm fabricantsã (fa-bri-cán-tsã) – om tsi lucreadzã tu fabricã; nicuchir di fabricã; fambricantu, favricantu
{ro: fabricant}
{fr: fabricant}
{en: maker, manufacturer}
§ fambricantu (fam-bri-cán-tu) sm fambricantsã (fam-bri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)
§ favricantu (fa-vri-cán-tu) sm favricantsã (fa-vri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)
ex: tuti turliili di favricantsã cutriirã Machidunia; un favricantu di birã ari nietea s-dishcljidã nã favricã Bituli
§ favric (fá-vricŭ) vb I favricai (fa-vri-cáĭ), favricam (fa-vri-cámŭ), favricatã (fa-vri-cá-tã), favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) – fac pãrmãtii tu-unã favricã, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini
{ro: fabrica}
{fr: fabriquer}
{en: manufacture}
ex: s-favricã shi veshtu, shi birã, shi zahãri
§ favricat (fa-vri-cátŭ) adg favricatã (fa-vri-cá-tã), favricats (fa-vri-cátsĭ), favricati/favricate (fa-vri-cá-ti) – (pãrmãtii) tsi easti faptã tu-unã favricã
{ro: fabricat}
{fr: fabriqué}
{en: manufactured}
ex: favricatili a favri-cãljei a voastrã nu para suntu buni
§ favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) sf favricãri (fa-vri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-favricã pãrmãtii
festã2
festã2 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – atsea tsi fatsi un (ca tri shicã) ca si sh-arãdã di cariva; huneri, dãrtii, dubãrai, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce, niche, tour}
{en: prank, practical joke}
ex: lã si gioacã vãrã festã (huneri)?
§ fheacã (fhĭá-cã) sf fhets (fhétsĭ) – (unã cu festã2)
ex: fheaca (festa, hunerea) aestã tsi-u giucarã
hãrãlj
hãrãlj (hã-rắljĭ) sf pl – fapti pãtsãti sh-bitisiti di om tsi, di-aradã, li scoati naparti ghini, cum ãlj va inima, sh-cu cari, multi ori, s-alavdã tu pãrãvulsirli a lui; pidimadz, huneri
{ro: fapte, isprăvi}
{fr: faits, aventures}
{en: deeds, adventures}
ex: lj-aflai tuti hãrãljli (tuti tsi pãtsã, tsi featsi tu banã); di hãrãljli (faptili sh-pãrãvulsirli) a lui escu sãturatã
mastur
mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!
§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)
§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi
§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish
§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)
§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri
murafeti/murafete
murafeti/murafete (mu-ra-fé-ti) sf murafets (mu-ra-fétsĭ) – marafeti, mãsturilji, mãsturii, huneri, hunerã, tirtipi, pispeatsã, aplan, cearei, ceare, chischineatsã
{ro: marafet, dexteritate, abilitate, mijloace, isteţie}
{fr: art, habilité, moyen, ruse}
{en: ability, means, trick}
ex: murafetea-a atsilui cal; si-nj fac murafetea (mãsturilja) a mea; s-aflãm vãrã murafeti (cearei, tirtipi); arãdea pri sum mustãts di murafetsli (pispeatsa, aplanurli) ali muljari; ti-ascãpai dit mãnjli al Arap cu ahãti murafets (mãsturii) tsi feci; itsi lucru ari murafetea-a lui (mãsturilj-a lui); s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti (hunerã)
§ marafe-ti/marafete (ma-ra-fé-ti) sf marafets (ma-ra-fétsĭ) – (unã cu murafeti)
ex: cu multã marafeti adrarã casa; tsi marafeti spusi?; lj-cunoashti marafetea
§ murafitlãchi/murafitlãche (mu-ra-fit-lắ-chi) sf murafitlãchi (mu-ra-fit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-aibã unã murafeti bunã cãndu fatsi un lucru; marafetlãchi, tirtipci
{ro: dexteritate, abilitate}
{fr: adresse, habilité}
{en: dexterity, ability}
§ marafitlãchi/marafitlãche (ma-ra-fit-lắ-chi) sf marafitlãchi (ma-ra-fit-lắchĭ) – (unã cu murafitlãchi)
ex: cu multã marafetlãchi lã gri di sã mbunarã; tuti marafetlãchili-lj li cunoscu
hunéri
RO:aventură, ruşine
EN:shame, adulter etc.
FR:honte; adultère
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015