DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

huneri/hunere

huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu

§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

murafeti/murafete

murafeti/murafete (mu-ra-fé-ti) sf murafets (mu-ra-fétsĭ) – marafeti, mãsturilji, mãsturii, huneri, hunerã, tirtipi, pispeatsã, aplan, cearei, ceare, chischineatsã
{ro: marafet, dexteritate, abilitate, mijloace, isteţie}
{fr: art, habilité, moyen, ruse}
{en: ability, means, trick}
ex: murafetea-a atsilui cal; si-nj fac murafetea (mãsturilja) a mea; s-aflãm vãrã murafeti (cearei, tirtipi); arãdea pri sum mustãts di murafetsli (pispeatsa, aplanurli) ali muljari; ti-ascãpai dit mãnjli al Arap cu ahãti murafets (mãsturii) tsi feci; itsi lucru ari murafetea-a lui (mãsturilj-a lui); s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti (hunerã)

§ marafe-ti/marafete (ma-ra-fé-ti) sf marafets (ma-ra-fétsĭ) – (unã cu murafeti)
ex: cu multã marafeti adrarã casa; tsi marafeti spusi?; lj-cunoashti marafetea

§ murafitlãchi/murafitlãche (mu-ra-fit-lắ-chi) sf murafitlãchi (mu-ra-fit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-aibã unã murafeti bunã cãndu fatsi un lucru; marafetlãchi, tirtipci
{ro: dexteritate, abilitate}
{fr: adresse, habilité}
{en: dexterity, ability}

§ marafitlãchi/marafitlãche (ma-ra-fit-lắ-chi) sf marafitlãchi (ma-ra-fit-lắchĭ) – (unã cu murafitlãchi)
ex: cu multã marafetlãchi lã gri di sã mbunarã; tuti marafetlãchili-lj li cunoscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã