|
|
hulerã
hulerã (hu-lé-rã) sf huleri (hu-lérĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, cã-i adusã di-unã yeatsã multu njicã), tsi s-aspuni cu dureri mãri di stumahi sh-cu diarei shi-l seacã omlu di apã, lucru tsi poati s-lu ducã la moarti;
(expr: easti unã hulerã = easti unã putoari, unã muljari timbelã, tsi nu pot s-u-aravdu, tsi nu pot s-u ved ãn fatsã)
{ro: holeră}
{fr: choléra}
{en: cholera}
ex: multsã murirã atumtsea di hulerã; di hulerã, shapti-optu lã si dutsi a picurarlor; nj-easti hulerã dinintea-a ocljilor
(expr: easti nã putoari, di nu pot s-u ved dinintea-a mea); ahtari pushclji sh-ahtari hulerã sh-fu
§ huliros (hu-li-rósŭ) adg huliroasã (hu-li-rŭá-sã), hulirosh (hu-li-róshĭ), huliroasi/huliroase (hu-li-rŭá-si) – tsi easti lãndzit di hulerã; (fig: huliros = om tsi easti ca hulera di-arãu, sh-nu para easti vrut di lumi)
{ro: holeric}
{fr: cholérique}
{en: infuriated, angered}
ex: s-nu intri prit casi, huliroase!
alãncescu
alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi
§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}
§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}
§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã
§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)
§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)
filipsescu
filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)
§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}
§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei
huliros
huliros (hu-li-rósŭ) adg – vedz tu hulerã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hulerãnihit
nihit (ni-hítŭ) adg nihitã (ni-hí-tã), nihits (ni-hítsĭ), nihiti/nihite (ni-hí-ti) – (om) arãu, blãstimat, afurisit, ursuz, etc.; (fig: nihit = (i) blãstimata di lãngoari (hulerã); (ii) darac, dyeavul, etc.)
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: maudit, vaurien}
{en: cursed}
ex: ma sh-plãndzi tora hala, nihitlu (blãstimatlu) di bãrbat; ea dipuni-ti, bre, nihite (blãstimate); cum, bre nihite?; tu inimã, nihita, nu sh-eara muljari slabã; nihita, ea-ts-u n cali; nihita di cusurinã a mea; ah nihita (fig: blãstimata hulerã) cãts nu-adunã; voi nihits shi blãstimats; nihitili di moashi; featili scumbusiti, ca nihiti; s-nu-avets fricã di nihitlu (fig: di daraclu)
pushclji/pushclje
pushclji/pushclje (púsh-clji) sf pushclji (púsh-clji) – lãngoari multu greauã, cari s-acatsã lishor di la om la om (tsi-adutsi ma multili ori moartea), sh-cari da cufurealã sh-cãlduri multu mãri tsi-l fac omlu sã zburascã naljurea, fãrã sã shtibã tsi dzãtsi, etc.; pãnuclji
{ro: ciumă}
{fr: peste}
{en: plague}
ex: ascãpã di pushclji, lu-agudi hulera; pushclja sh-moartea si sh-u-adunã; canda tricu pushclja pri-aclo: ni cipit di om shi di pravdã nu s-avdza; s-lj-u da pushclja; pushclja di moashi, muma-a draclui, scoasi caplu prit poartã; pushclji eu va s-hiu trã voi; cum s-aplicã pushclja di lamnji la foc; murirã di pushclji multsã; easti urutã pushclja; pushclja s-lu curã; fudzi ca di pushclji; ca s-mor di tusi, anãthimatã s-hibã pushclja
§ pãnuclji/pãnuclje (pã-nú-clji) sf pãnuclji/pãnuclje (pã-nú-clji) – (unã cu pushclji)
§ pushcljos (push-cljĭósŭ) adg pushcljoasã (push-cljĭŭá-sã), pushcljosh (push-cljĭóshĭ), pushcljoasi/pushcljoase (push-cljĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di pushclji; tsi lu-agudi pushclja;
(expr: easti pushcljos = easti-arãu sh-blãstimat ca pushclja, multu-arãu, blãstimat)
{ro: de/cu ciumă}
{fr: pestiféré}
{en: plague stricken}
ex: featã pushcljoasã
(expr: multu arauã, arauã ca pushclja)
§ mpush-cljedz (mpush-cljĭédzŭ) vb I mpushcljai (mpush-cljĭáĭ), mpushcljam (mpush-cljĭámŭ), mpushcljatã (mpush-cljĭá-tã), mpushcljari/mpushcljare (mpush-cljĭá-ri) – hiu lãndzit di pushclji; mi-agudeashti pushclja; dau pushclja la altu; pushcljedz;
(expr: easti mpushcljat = easti blãstimat; easti ca agudit di pushclji; fatsi znjii ca pushclja)
{ro: avea sau da ciuma la altul}
{fr: avoir ou donner la peste}
{en: have or give the plague}
§ mpushcljat (mpush-cljĭátŭ) adg mpushcljatã (mpush-cljĭá-tã), mpushcljats (mpush-cljĭátsĭ), mpushcljati/mpushcljate (mpush-cljĭá-ti) – cari ari pushclja; cari easti agudit di pushclji; pushcljat
{ro: care are ciuma; bolnav de ciumă}
{fr: qui a la peste}
scorpiu
scorpiu (scor-píŭ) sm scorpii (scor-píĭ) – numã datã la ma multi turlii di pangu (merimagã) tsi ari dinãpoi unã soi di ac cu virin cu cari ntsapã dushmanjlji tra si s-apãrã; scorpionã. scorpioanã, scurpidã, scrac
{ro: scorpion}
{fr: scorpion}
{en: scorpion}
§ scorpionã (scor-pi-ó-nã) sf scorpioni/scorpione (scor-pi-ó-ni) – (unã cu scorpiu)
§ scorpioanã (scor-pi-ŭá-nã) sf scor-pioani/scorpioane (scor-pi-ŭá-ni) – (unã cu scorpiu)
§ scurpidã (scur-pí-dã) sf scurpidz (scur-pídzĭ) – (unã cu scorpiu)
(expr:
1: fag ca spida shi ca scurpida = fug unãshunã, agonja, di nu mi ved cãtã iu mi duc;
2: bagã scurpida = adutsi lãetsli tuti, moartea, urghiili)
ex: iu intrã hulera, scurpida bãgã; fug featili ca spida shi ca scurpida
§ scrap (scrápŭ) sm scrachi (scráchĭ) – (unã cu scorpiu)
§ shcrac (shcrácŭ) sm shcrats (shcrátsĭ) – (unã cu scorpiu)
ex: mi mãshcã shcraclu
§ scurpisit2 (scur-pi-sítŭ) adg scurpisitã (scur-pi-sí-tã), scurpisits (scur-pi-sítsĭ), scurpisi-ti/scurpisite (scur-pi-sí-ti) – ntsãpat di scurpidã;
(expr: easti scurpisit = easti ca ntsãpat (mãshcat) di scurpidã; corbu, curbisit, shcret, mãrat, stuhinat, tihilai, lupusit, etc.)
{ro: înţepat de scorpion; nenorocit}
{fr: mordu par un scorpion; malheureux}
{en: stung by a scorpion; unfortunate}
ex: scurpisita (fig: mãrata, curbisita) Bodã eara urutã
varelã
varelã (va-ré-lã) sf vareli/varele (va-ré-li) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, buti, talar
{ro: butoi}
{fr: tonneau; baril}
{en: barrel, task}
ex: trapsi yinlu tu varelã
§ vãrelji/vãrelje (vã-ré-lji) sf vãrelj(?) (vã-réljĭ) – (unã cu varelã)
ex: u umplui vãrelja di apã
§ vurelã (vu-ré-lã) sf vureli/vurele (vu-ré-li) – (unã cu varelã)
§ vuryelã (vur-yé-lã) sf vuryeli/vuryele (vur-yé-li) – (unã cu varelã)
ex: loai funea shi vuryelea (varela di apã)
§ vulerã (vu-lé-rã) sf vuleri/vulere (vu-lé-ri) – (unã cu varelã)
ex: hulerã, lea hulerã, gulish yinlu dit vulerã?
§ vozã1 (vó-zã) sf vozã (vó-zã) – (unã cu varelã)
(expr: easti ca nã vozã = easti gras, di-aradã shcurtu sh-cu pãntica mari)
ex: unã vozã (buti) di yin; voza (butea) nu mata ari yin; voza avea trei tserclji cãdzuti; s-featsi cã nã vozã (fig: featsi pãntica mari)