DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

birdush

birdush (bir-dúshĭŭ) adg birdushi/birdushe (bir-dú-shi), birdush (bir-dúshĭ), birdushi/birdushe (bir-dú-shi) – un tsi alagã cãljurli tuti, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagabondu, ciuhljan, ciumagarã, hulandar, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, derbedeu, haimana}
{fr: vagabond}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

capisãz

capisãz (ca-pi-sắzŭ) adg capisãzã (ca-pi-sắ-zã), capisãji (ca-pi-sắjĭ), capisãzi/capisãze (ca-pi-sắ-zi) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti lucrul shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, hulandar, vagabondu, pezevenghiu
{ro: haimana, hoinar}
{fr: flâneur, vagabond}
{en: vagrant, loafer, vagabond, tramp}
ex: tsi capisãz (hulandar, vagabondu) easti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuhljan

ciuhljan (cĭu-hljĭánŭ) adg ciuhljanã (cĭu-hljĭá-nã), ciuhljanj (cĭu-hljĭánjĭ), ciuhljani/ciuhljane (cĭu-hljĭá-ni) – om tsi nu easti bun tri tsiva; un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã; om tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagabondu, dãrmalã, chimpaze, birdush, ciumagarã, hulandar, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, târâie-brâu, haimana}
{fr: vagabond, vaurien}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciumagã

ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios

§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã

§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)

§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dilii/dilie

dilii/dilie (di-lí-i) adv – cu tutã iliftiria (hurietea, slobodia, etc.) tsi u-ari cariva tra s-facã tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.)
{ro: liber}
{fr: librement}
{en: freely}

§ dilingiu (di-lin-gíŭ) adg dilingii/dilingie (di-lin-gí-i), dilingii (di-lin-gíĭ), dilingii (di-lin-gíĭ) – (om) tsi alagã dilii cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti ca s-facã tsiva; (om) tsi nu lu-arã-seashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, vagabondu, hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, pezevenghiu
{ro: derbedeu, vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant, rôdeur}
{en: tramp, vagabond}
ex: cai s-adunã cu dilingia (vagabonda, hulandara) atsea

§ dilbider (dil-bi-dérŭ) adg dilbiderã (dil-bi-dé-rã), dilbideri (dil-bi-dérĭ), dilbideri/dilbidere (dil-bi-dé-ri) – (unã cu dilingiu)
ex: dilbiderã (hulandarã, tsi urdinã dit un loc tu altu), ca nã pirdicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

durec

durec (du-récŭ) sn duretsi/duretse (du-ré-tsi) shi durecuri (du-ré-curĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoa-pirã tsiva; direc, drec, stur, ustur, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig:
1: durec sm durets (du-rétsĭ) = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi; expr:
2: cu casa pi durec = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pri ciumagã)
{ro: stâlp; reazem, ajutor}
{fr: pilier; appui, aide. soutien}
{en: pole, post, pillar; support, help}
ex: cãfasea-i spindzuratã di dureclu (sturlu) dit chioshi; cãndu bãna ljirtatlu di frati-nju, aveam sh-mini un durec (fig: aradzim) di mi ndrupam; nu va s-lj-u pots cã ari durets (fig: andoapiri); vedz dureclu (sturlu) di nandreapta; pi shasi duretsi (stururi) eara citia

§ direc (di-récŭ) sn diretsi/diretse (di-ré-tsi) shi direcuri (di-ré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: cu trei diretsi (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsili (stururli)

§ drec (drécŭ) sn dretsi/dretse (dré-tsi) shi drecuri (dré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: nitsi saltsea drec di casã, nits sindushlu om di measã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haihui

haihui (háĭ-húĭ) invar – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hailum, hahã, vagabondu, ciumagarã, dilbi-der, dilingiu, birdush, ciuhljan, hulandar, pezevenghiu
{ro: zăpăcit, vagabond, haimana}
{fr: étourdi, écervelé, niais, vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
ex: sh-eara niheamã hai-hui; dzua tutã cai lu veadi, haihui (vagabondu) ncoa, nclo

§ haihum (háĭ-húmŭ) sm haihumeanj (haĭ-hú-meanjĭ) – (unã cu haihui)
ex: easti un haihum, alagã tutã dzua cu gura hãscatã

§ haihulãchi/haihulãche (haĭ-hu-lắ-chi) sf haihulãchi (haĭ-hu-lắchĭ) – bana tsi u treatsi, dzuã di dzuã un vagabondu, un haihui
{ro: vagabondaj}
{fr: vagabondage}
{en: vagabondage, vagrancy}
ex: nveatsã-l si s-ashtearnã pi zãnati, cã haihulãchea nu va-lj creascã fumealja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã