DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hrupã

hrupã (hrú-pã) sf hrupi/hrupe (hrú-pi) shi hruchi (hrúchĭ) – unã soi di gãrnutsã-aroshi tsi es pi fatsa-a njitslor (natslor), unãshunã dupã amintari
{ro: bube roşii pe faţa copiilor mici, a pruncilor}
{fr: échauboulure}
{en: red face boils of small childen}
ex: njiclu scoasi hrupa (gãrnutsã-aroshi pi fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caicã2

caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãminji/cãminje

cãminji/cãminje (cã-mí-nji) sf cãminji/cãminje (cã-mí-nji) – cireap tsi ncãldzashti multu; cireaplu tu cari s-ardu leamnili tra s-li facã cãrbunj; cireap iu s-ardu chirãmidzli, azvestea; cireap, furnu; (fig: cãminji = hãlatea tu cari s-fatsi arãchia; lãmbic)
{ro: cuptor, cărbunărie}
{fr: four à chaux; fournaise; fourneau}
{en: lime kiln; furnace; oven}
ex: lucredz la unã cãminji di cãrbunj; ca vãr ghiftu di la cãminji; inima-nj si featsi cãminji di blãsteami

§ cãminju-sescu (cã-mi-njĭu-sés-cu) vb IV cãminjusii (cã-mi-njĭu-síĭ), cãminjuseam (cã-mi-njĭu-seámŭ), cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) – ardu cãminja tra si s-facã cãrbunjlji di lemnu, chirãmidzli, azvestea, etc.; ardu foclu di la lãmbiclu tsi fatsi arãchia;
(expr: mi cãminjusescu = mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.), mi cãlescu)
{ro: încinge cuptorul}
{fr: entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: heat the furnace}

§ cãminjusit (cã-mi-njĭu-sítŭ) adg cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusits (cã-mi-njĭu-sítsĭ), cãminjusiti/cãminjusite (cã-mi-njĭu-sí-ti) – (cãminji) tsi easti arsã tra si s-facã cãrbunj (azvesti, arãchii, etc.); (lemnu tsi easti faptu cãrbuni
{ro: (cuptor) încins; (lemn) făcut cărbune}
{fr: (four) avec le feu entretenu; mis dans le four}
{en: heated (furnace); put in the furnace}

§ cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) sf cãminjusiri (cã-mi-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãminjuseashti cãrbunili, azvestea, etc.
{ro: acţiunea de a încinge cuptorul}
{fr: action d’entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: action of heating the furnace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciurla

ciurla (cĭur-la) invar – partea-a vãshcljelui tsi easti niheamã ca cufchi shi s-aspuni ca unã guvã; ciurlã, lachi, alachi;
(expr: mi-adrai ciurla = mi mbitai multu, mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, crup, hrup, curpit, stingãli, tracã, etc.))
{ro: bei, partea găunoasă a osului}
{fr: carne, coté de l’osselet qui est creux}
{en: the hollow part of the knuckle bone}
ex: mishiclu stãtu ciurla (“domnu” la-agioclu cu arshitsi); tsi aledz: ciurla i cazaca?; s-adrã ciurla shi cazaca
(expr: easti mbitat multu); biurã di s-adrarã tuts ciurla
(expr: sã mbitarã ghini, s-featsirã dzadã)

§ ciurlã (cĭur-lã) sf ciurli/ciurle (cĭur-li) – (unã cu ciurla)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã