DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bucurilji/bucurilje

bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) sf bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-hãrseashti shi easti ifhãrãstisit di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, mãlinari
{ro: bucurie, plăcere}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: mor cu bucurilji (harauã)

§ bucur (bú-cur) (mi) vb I bucurai (bu-cu-ráĭ), bucuram (bu-cu-rámŭ), bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) – aduchescu (fac pri altu s-aducheascã) unã mari harauã (bucurilji); mbucur, hãrsescu, hãrisescu, hãrãsescu, gudescu
{ro: bucura}
{fr: (se ré)jouir}
{en: rejoice}

§ bucurat (bu-cu-rátŭ) adg bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurats (bu-cu-rátsĭ), bucurati/bucurate (bu-cu-rá-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã mari harauã; tsi easti hãrsit; mbucurat, hãrsit, hãrisit, hãrãsit, gudit
{ro: bucuros}
{fr: (ré)joui, enchanté}
{en: joyous}

§ bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) sf bucurãri (bu-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; mbucurari, hãrsiri, hãrisiri, hãrãsiri, gudiri
{ro: acţiunea de a (se) bucura}
{fr: action de (se ré)jouir}
{en: action of rejoicing}

§ mbucur (mbú-cur) (mi) vb I mbucurai (mbu-cu-ráĭ), mbucuram (mbu-cu-rámŭ), mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurari/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) – (unã cu bucur)
ex: oili arãea, si mbucura (s-hãrsea)

§ mbucurat (mbu-cu-rátŭ) adg mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurats (mbu-cu-rátsĭ), mbucura-ti/mbucurate (mbu-cu-rá-ti) – (unã cu bucurat)

§ mbucura-ri/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) sf mbucurãri (mbu-cu-rắrĭ) – (unã cu bucurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrgãlan

gãrgãlan (gãr-gã-lánŭ) sn gãrgãlani/gãrgãlane (gãr-gã-lá-ni) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, grumadz, gurmadz, gushi, cãrcheauã;
(expr:
1: nj-si moalji gãrgãlanlu = beau sh-mãc ghini;
2: dishcljid gãrgãlanlu = nchisescu s-grãescu i s-cãntu cu boatsi sãnãtoasã)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: nu-agiundzea pãn tu gãrgãlan (grumadz); lu-arucuti pi gãrgãlan ca nã mushcãturã; cu nodlu tu gãrgãlan (grumadz); nji s-uscã gãrgãlanlu; s-hibã mãcarea di-atsea tsi alunicã pri gãrgãlan; lj-si mulje ghini gãrgãlanlu; lu-anciupã di gãrgãlan (grumadz) shi aoa ti-am, frãtic

§ gãrgãljan (gãr-gã-ljĭánŭ) sn gãrgãljani/gãrgãljane (gãr-gã-ljĭá-ni) – (unã cu gãrgãlan)
ex: mi doari gãrgãljanlu

§ gãrgãlac (gãr-gã-lácŭ) sn gãrgãlatsi/gãrgãlatse (gãr-gã-lá-tsi) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrginar (gãr-gi-nárŭ) sn gãrgina-ri/gãrginare (gãr-gi-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrcinar (gãr-ci-nárŭ) sn gãrcinari/gãrcinare (gãr-ci-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrgal (gắr-galŭ) sm gãrgalj (gắr-galjĭ) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lu stresh di gãrgal (gãrgãlan); lu nciupã di gãrgal (grumadz)

§ cãrcheauã3 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lj-arucã multu tu cãrcheauã (gãrgãlan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grumadz

grumadz (gru-mádzŭ) sn grumadzã (gru-má-dzã) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, gushi, cãrcheauã; (fig:
1: grumadz = lãngoari di grumadz sh-di gljindili dit grumadz tsi s-umflã cãndu omlu nu poati sã nglitã lishor mãcarea; expr:
2: nj-ungu grumadzlu (ghini) = mãc sh-beau ghini, multu)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: niptearea di grumadz (gãrgãlan) easti greauã; tu grumadz lj-si tsãnea; di grumadz (fig: lãngoarea) multsã ficiori murirã

§ gurmadz (gur-mádzŭ) sn gurmadzã (gur-má-dzã) – (unã cu grumadz)
ex: lu-acãtsã cu dauãli mãnj di gurmadz (gushi); mi doari gurmadzlu; nã unsim gurmadzlu aseara tsi vinjim la voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãrãcop

hãrãcop (hã-rã-cópŭ) adg hãrãcoapã (hã-rã-cŭá-pã), hãrãcochi (hã-rã-cóchĭ), hãrãcoapi/hãrãcoape (hã-rã-cŭá-pi) – tsi aspuni unã fatsã hãrioasã, easti yios tu zboarã shi mplin di harauã; ashi cum easti omlu tsi aspuni, cu purtarea-a lui shi cu zboarã, multã harauã pi fatsa-lj yioasã; hãrsit, hãrios, hãros, yios
{ro: vesel, voios, bucuros}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, merry, gay}
ex: tuts eara hãrãcochi (yiosh, cu harauã); aestã muljari mi-arãseashti cã easti hãrãcoapã; tserlu-i limpid sh-hãrãcop (mplin di harauã); cãti ori lu-astalj ãn cali, l-ved totna hãrãcop

§ hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) sf hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti un om hãrãcop, tsi sh-aspuni haraua pi fatsã, cu zboarã yioasi sh-cu purtarea-a lui, tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hilãrii, harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: voioşie, bucurie}
{fr: gaieté, réjouissance, allégresse}
{en: joy, rejoicing}

§ hilãrii/hilãrie (hi-lã-rí-i) sf hilãrii (hi-lã-ríĭ) – (unã cu hãrãcupilji)
ex: la measã multã hilãrii (harauã); measã mari sh-hilãrii (hãrãcupilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãlinari/mãlinare

mãlinari/mãlinare (mã-li-ná-ri) sf mãlinãri (mã-li-nắrĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-ifhãrãs-tiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: bucurie}
{fr: joie, plaisir, jouissance}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saltu3

saltu3 (sál-tu) vb I sãltai (sãl-táĭ), sãltam (sãl-támŭ), sãltatã (sãl-tá-tã), sãltari/sãltare (sãl-tá-ri) – ansar cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aleapid cãtrã tu nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; ansar pristi un lucru; ansar (mi-aruc, mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (icã dit-un loc tu altu); asaltu, ansar, nsar, sar, antrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar
{ro: sălta}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: nj-saltã (nj-ansari) inima; di hroa sãlta (ansãrea)

§ sãltat (sãl-tátŭ) adg sãltatã (sãl-tá-tã), sãltats (sãl-tátsĭ), sãltati/sãltate (sãl-tá-ti) – (atsel) tsi ansari priti tsiva i pri cariva; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari ari ansãritã cariva; asãltat, ansãrit, nsãrit, sãrit, antrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}

§ sãltari/sãltare (sãl-tá-ri) sf sãltãri (sãl-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; asãltari, ansãriri, nsãriri, sãriri, antrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arãsãriri
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi, sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ saltã (sál-tã) sf pl(?) – atsea tsi fatsi un om cãndu ansari nsus pristi caiva i pristi tsiva; ansãriturã, ansãriri, antrisãturã
{ro: salt}
{fr: saut}
{en: jump, leap}

§ asaltu (a-sál-tu) vb I asãltai (a-sãl-táĭ), asãltam (a-sãl-támŭ), asãltatã (a-sãl-tá-tã), asãltari/asãltare (a-sãl-tá-ri) – (unã cu saltu)
ex: nj-asaltã (nj-ansari) inima

§ asãltat (a-sãl-tátŭ) adg asãltatã (a-sãl-tá-tã), asãltats (a-sãl-tátsĭ), asãltati/asãltate (a-sãl-tá-ti) – (unã cu sãltat)

§ asãltari/asãltare (a-sãl-tá-ri) sf asãltãri (a-sãl-tắrĭ) – (unã cu sãltari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsifnã1

tsifnã1 (tsíf-nã) sf tsifni/tsifne (tsíf-ni) – lãngoari a gãljinjlor tsi s-aspuni ca unã soi di gãrnutsã tsi crescu sum limbã; tsiflã, dzifnã, dziflã, dzifcã, dzãfnã
{ro: lingariţă, cobe, ţâfnă}
{fr: pépie; excresence sous la langue d’une poule; bouton qui croit sur le croupion des poules}
{en: pip; disease of birds characterized by a thick mucous discharge that forms a crust in the mouth and throat}
ex: gãljina ari tsifni

§ tsiflã1 (tsí-flã) sf tsifli/tsifle (tsí-fli) – (unã cu tsifnã1)

§ dzifnã (dzíf-nã) sf dzifni/dzifne (dzíf-ni) – (unã cu tsifnã1)

§ dziflã1 (dzí-flã) sf dzifli/dzifle (dzí-fli) – (unã cu tsifnã1)

§ dzifcã (dzíf-cã) sf dziftsi/dziftse (dzíf-tsi) – (unã cu tsifnã1)

§ dzãfnã1 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu tsifnã1)

§ tsifnusescu1 (tsif-nu-sés-cu) vb IV tsifnusii (tsif-nu-síĭ), tsifnuseam (tsif-nu-seámŭ), tsifnusitã (tsif-nu-sí-tã), tsifnusi-ri/tsifnusire (tsif-nu-sí-ri) – (gãljina) ari (acatsã) lãngoarea dzãfnã
{ro: avea ţăfnă}
{fr: avoir la pépie}
{en: have pip}

§ tsifnusit1 (tsif-nu-sítŭ) adg tsifnusitã (tsif-nu-sí-tã), tsifnusits (tsif-nu-sítsĭ), tsifnusiti/tsifnusite (tsif-nu-sí-ti) – tsi acãtsã (easti lãndzit di) tsifnã
{ro: cu ţăfnă}
{fr: qui a la pépie}
{en: who has pip}

§ tsifnusiri1/tsifnusire (tsif-nu-sí-ri) sf tsifnusiri (tsif-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina acatsã tsifna
{ro: acţiunea de a avea ţăfnă}
{fr: action d’avoir la pépie}
{en: action of having pip}

§ dzifnusit (dzif-nu-sítŭ) adg dzifnusitã (dzif-nu-sí-tã), dzifnusits (dzif-nu-sítsĭ), dzifnusiti/dzifnusite (dzif-nu-sí-ti) – (unã cu tsif-nusit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn