Dictsiunar

hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu hrisafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hrisafi

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}

{fr: fumé (cigarette)}
{en: smoked (cigarette, pipe)}

§ fumari/fumare (fu-má-ri) sf fumãri (fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu bea unã tsigari
{ro: acţiunea de a fuma; fumare}
{fr: action de fumer du tabac}
{en: action of smoking tobacco}
ex: fumarea fatsi arãu shi nu aundzeashti la ficiori

§ fumãrii/fumãrie (fu-mã-rí-i) sf fumãrii (fu-mã-ríĭ) – aerã mplinã di fum; negurã di fum; scutidi
{ro: fumăraie}
{fr: épaisse fumée, ténébres}
{en: clouds of smoke}
ex: fumãria (scutidea) a noaptiljei

§ afum (a-fúmŭ) (mi) vb I afumai (a-fu-máĭ), afumam (a-fu-mámŭ), afumatã (a-fu-má-tã), afumari/afu-mare (a-fu-má-ri) –
1: fac sã scoatã fum; lãescu, cã shidzui tu fum; mi-acoapir cu fum; fac tsiva (carni) sã sta tu fum ma multu chiro, tra s-u fac s-nu s-aspargã shi s-tsãnã multu chiro;
2: acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur multu suptsãri di amalãmã (asimi, etc.) tra s-lu fac lucrul ma mushat (s-dãnãseascã ma ghini, etc.); fum, hrisusescu, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: u-afum = fug, li cãlescu; li ciulescu, u shpirtuescu;
2: afum = fur;
3: mi-afum = (i) beau multu yin i arãchii sh-mi mbet; (ii) mi mãrinedz, mi siclitsescu (iii) mi lãescu (di fum);
4: lj-afum nãrli = lu ncaci, lu-aurlu, l-bag dinãpoi;
5: lj-afum ugeaclu = l-clirunumsescu; etc.)
{ro: fuma; expune la fum; polei, auri; scoate fum}
{fr: fumer; exposer à l’action de la fumée; dorer; degager de la fumée}
{en: expose to the effect of smoke; smoke; gild}
ex: foclu mi-afumã; tutã oda nj-afumãm cu fumlu di thimnjamã; muljarea arauã easti ca casa tsi afumã (scoati fum); cãldarea s-afumã (lãi di fum); afumãm (nglubudãm, hrisusim) verli la hrisic; mi-afumai (lãii di fum) tu fatsã; afumai un nel di-asimi; cum ugeaclu a nostru afumã (scoati fum); u-afumã
(expr: fudzi) di-aclo; arapi aloatlu dit cãpisteari sh-u-afumã
(expr: sh-fudzi) di-aclo; afumash
(expr: furash) nã oai; nu alasã hilj s-lj-afumã ugeaclu
(expr: s-lu clirunumseascã); v-afumat
(expr: vã mbitat) la numtã; mi afumai (mi mbitai) la cafine; s-afumarã (biurã, sã mbitarã) deaghinealui; va ts-afum nãrli
(expr: va ti ncaci)

§ afumat (a-fu-mátŭ) adg afumatã (a-fu-má-tã), afumats (a-fu-mátsĭ), afumati/afumate (a-fu-má-ti) – tsi scoasi fum; tsi lãi di shideari la fum; faptu sã sta tu fum; fumat, hrisusit, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat;
(expr: fudzit, cãlit; ciulit, shpirtuit; furat; mbitat; mãrinat; ncãceat; clirunumsit; etc.)
{ro: fumat; afumat, expus la fum; poleit, aurit; care a scos fum}
{fr: fumé; exposé à l’action de la fumée; doré; degagé de la fumée}
{en: smoked; exposed to the effect of smoke; gilded}
ex: afumati (hrisusiti) cu amalamã; featã, tsi nj-eshti afumatã
(expr: mãrinatã)?

§ afumari/afumare (a-fu-má-ri) sf afumãri (a-fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-afumã; scuteari fum; lãiri di shideari tu fum; fumari, hrisusiri, mãlãmusiri, ãngãlbidari, nglubudari;
(expr: fudziri, cãliri; ciuliri, shpirtuiri; furari; mbitari; ncãceari; clirunumsiri; etc.)
{ro: acţiunea de a fuma, de a polei, de a scoate fum; fumare; expunere la fum; poleire; scoatere fum}
{fr: action de fumer, d’exposer à l’action de la fumée; de dorer; de degager de la fumée}
{en: action of smoking, of exposing to the effect of smoke; of gilding}
ex: afumarea cu thimnjamã easti sãnãtoasã

§ afumãturã (a-fu-mã-tú-rã) sf afumãturi (a-fu-mã-túrĭ) – urma alãsatã di-unã afumari; nglubudari, hrisusiri
{ro: poleire}
{fr: dorure}
{en: gilding}

§ fumig (fú-migŭ) vb I fumigai (fu-mi-gáĭ), fumigam (fu-mi-gámŭ), fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) – fac un lucru (cu ardearea) si scoatã fum; fac un lucru s-treacã prit fum; (un lucru) ardi fãrã pirã shi scoati fum
{ro: fumega}
{fr: dégager de la fumée}
{en: give off smoke; smoke}
ex: nica fumigã (scoati fum) loclu iu arsi casa

§ fumigat (fu-mi-gátŭ) adg fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigats (fu-mi-gátsĭ), fumigati/fu-migate (fu-mi-gá-ti) – tsi ari scoasã fum; tsi ari arsã cu scutearea di fum
{ro: fumegat}
{fr: qui a dégagé de la fumée}
{en: given off smoke; smoked}

§ fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) sf fumigãri (fu-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fumigã tsiva
{ro: acţiunea de a fumega; fumegare}
{fr: action de dégager de la fumée}
{en: action of giving off smoke; of smoking}
ex: nã stãmãnã tsãnu fumigarea (scutearea di fum) tu urvali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

hrisafi/hrisafe

hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)

§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)

§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu

§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

malamã

malamã (má-la-mã) sf fãrã pl – metal scumpu (cu hroma galbinã lutsitã), cu cari s-fac multi giuvairi (minghiushi, neali, sãhãts, etc.); metalu dit cari s-fac fluriili (lirili, galbinili, mahmudiili, etc.); amalamã, amalomã, amalumã, flurii;
(expr:
1: om (inimã) di malamã = om multu bun la inimã;
2: malamã s-acats, cheatrã s-fatsi = tuti lucrilji-nj si duc anapuda)
{ro: aur}
{fr: or}
{en: gold}
ex: cu malamã ti vindu sh-cu gortsã ti acumpãr; l-cunoscu ghini, easti un om di malamã (fig: multu bun la inimã); am un frati, malamã (fig: ca malama, om multu bun)

§ malãmã (má-lã-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: ari minti di malãmã (fig: ca malãma, multu bunã)

§ amalamã (a-má-la-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: gãljinã di amalamã; zãnatea-i biligicã di amalamã

§ amalãmã (a-má-lã-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: lj-avea adusã trã isozmã un nel di malãmã cu cheatrã shi unã sãhati di-amalãmã

§ amalomã (a-má-lo-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)

§ amalumã (a-má-lu-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)

§ malamaternju (ma-la-ma-tér-njĭu) adg malamater-nji/malamaternje (ma-la-ma-tér-nji), malamaternji (ma-la-ma-tér-nji), malamaternji/malamaternje (ma-la-ma-tér-nji) – tsi easti adrat di-amalamã; tsi easti acupirit cu-un petur suptsãri di-amalamã; glubudan; mãlãmusit, hrisusit, nglubudat, ãngãlbidat, afumat
{ro: de aur; aurit}
{fr: fait d’or; doré}
{en: made of gold; gilded}
ex: cãpitãnj malamaternju (mãlãmusit)

§ mãlãmusescu (mã-lã-mu-sés-cu) (mi) vb IV mãlãmusii (mã-lã-mu-síĭ), mãlãmuseam (mã-lã-mu-seámŭ), mãlãmusitã (mã-lã-mu-sí-tã), mãlãmusiri/mãlãmu-sire (mã-lã-mu-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma multu, etc.); hrisusescu, afum, ãngãlbidedz, nglubudedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

nglubudedz

nglubudedz (nglu-bu-dédzŭ) vb I nglubudai (nglu-bu-dáĭ), nglu-budam (nglu-bu-dámŭ), nglubudatã (nglu-bu-dá-tã), nglubuda-ri/nglubudare (nglu-bu-dá-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur multu suptsãri di amalamã (tra s-lu fac lucrul ma mushat, tra s-dãnãseascã ma multu, etc.); ãngãlbidedz, afum, mãlãmusescu, hrisusescu
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: deadi vearili shi nealili la hrisic s-li nglubudeadzã (s-li hrisuseascã)

§ nglubudat (nglu-bu-dátŭ) adg nglubudatã (nglu-bu-dá-tã), nglubudats (nglu-bu-dátsĭ), nglubudati/nglubudate (nglu-bu-dá-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur multu suptsãri di amalamã; ãngãlbidat, afumat, mãlãmusit, hrisusit
{ro: aurit}
{fr: doré}
{en: gilded}

§ nglubudari/nglubudare (nglu-bu-dá-ri) sf nglubudãri (nglu-bu-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hrisuseashti tsiva; ãngãlbidari, afumari, mãlãmusiri, hrisusiri
{ro: acţiunea de a auri; aurire, poleire}
{fr: action de dorer; dorage}
{en: action of gilding}

§ nglubudescu (nglu-bu-dés-cu) vb I nglubudii (nglu-bu-díĭ), nglubudeam (nglu-bu-deámŭ), nglubuditã (nglu-bu-dí-tã), nglubudiri/nglubudire (nglu-bu-dí-ri) – (unã cu nglubudedz)

§ nglubudit (nglu-bu-dítŭ) adg nglubuditã (nglu-bu-dí-tã), nglubudits (nglu-bu-dítsĭ), nglubuditi/nglubudite (nglu-bu-dí-ti)
ex: paftili nu-lj suntu di-amalamã ma di asimi nglubuditi (afumati) – (unã cu nglubudat)

§ nglubudiri/nglubudire (nglu-bu-dí-ri) sf nglubudiri (nglu-bu-dírĭ) – (unã cu nglubuda-ri)

§ ãngãlbidedz (ãn-gãl-bi-dédzŭ) vb I ãngãlbidai (ãn-gãl-bi-dáĭ), ãngãlbidam (ãn-gãl-bi-dámŭ), ãngãlbidatã (ãn-gãl-bi-dá-tã), ãngãlbidari/ãngãlbidare (ãn-gãl-bi-dá-ri) – (unã cu nglubudedz)

§ ãngãlbidat (ãn-gãl-bi-dátŭ) adg ãngãlbidatã (ãn-gãl-bi-dá-tã), ãngãlbidats (ãn-gãl-bi-dátsĭ), ãngãlbidati/ãngãlbidate (ãn-gãl-bi-dá-ti) – (unã cu nglubudat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

njir3

njir3 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – untulemnu ayiusit di preftu (Dumãnica tahina cãndu fatsi lituryia) cu cari s-undzi mbistimenlu tra s-lj-aducã tihi shi sãnãtati tu banã; mir;
(expr: njir sã-lj si facã oasili = s-ayiseascã)
{ro: mir}
{fr: huile sainte}
{en: holy oil, unction}
ex: la pãtedz, preftul undzi natlu cu njir (untulemnu ayisit); eara lumi pãtidzatã mash cu njir; njir si s-facã oasili-a atsiljei
(expr: s-ayiseascã atsea) tsi ti featsi

§ mir1 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu njir3)
ex: mir di oasili-a tali
(expr: s-ayiseshtsã); ca s-moarã… mir di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); mir shi thimnjamã di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); di-a lor os si s-facã mir!
(expr: s-ayiseascã)

§ njirusescu (nji-ru-sés-cu) (mi) vb IV njirusii (nji-ru-síĭ), njiruseam (nji-ru-seámŭ), njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) – fac semnul a crutsiljei cu njir (ungu, dau, hrisusescu) pri cariva; mi undzi preftul cu untulemnu ayiusit; njiruescu, mirusescu, hrisusescu
{ro: mirui}
{fr: oindre de crême; recevoir la sainte onction}
{en: rub with (receive) the saint unction}

§ njirusit (nji-ru-sítŭ) adg njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusits (nji-ru-sítsĭ), njirusiti/njirusite (nji-ru-sí-ti) – tsi easti umtu (tsi-lj si featsi semnul di-unã crutsi) di preftu cu untulemnu ayiusit; njiruit, mirusit, hrisusit
{ro: miruit}
{fr: oint de crême; qui a reçu la sainte onction}
{en: rubbed with the saint unction}
ex: ashi zburã piscarlu, cu njirusiti (ca dati cu njir, hrisusiti) zboarã

§ njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) sf njirusiri (nji-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul njiruseashti; njiruiri, mirusiri, hrisusiri, hrismã
{ro: acţiunea de a mirui; miruire}
{fr: action de oindre de crême; de recevoir la sainte onction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

vãrachi1/vãrache

vãrachi1/vãrache (vã-rá-chi) sf vãrãchi (vã-rắchĭ) – petur suptsãri di-un metal ca ganuma (mulidi, asimi, amalãmã, etc.) tsi s-tindi (s-alicheashti, si sprucucheashti) pri un lucru tra s-lj-alãxeascã vidzuta (s-lu-aspunã ma mushat, s-lu facã s-nu-acatsã arudzinã, s-dãnãseascã ma multu, etc.);
(expr: vãrachi (ca adg) = tsi easti dat cu vãrachi)
{ro: poleială, poleit}
{fr: dorure, doré}
{en: gilding, gilded}
ex: lucrãturã di vãrachi; cãrãyi vãrachi; cãtritsli suntu tuti vãrachi

§ vãrachi2 (vã-ráchĭŭ) sn vãrãchi (vã-rắchĭ) – (unã cu vãrachi1)
ex: lj-deadi cu vãrachi

§ nvãrachi (nvã-ráchĭŭ) (mi) vb I nvãrãcheai (nvã-rã-chĭáĭ), nvãrãcheam (nvã-rã-chĭámŭ), nvãrãcheatã (nvã-rã-chĭá-tã), nvãrãcheari/nvãrãcheare (nvã-rã-chĭá-ri) – dau (acoapir, ungu) un lucru cu vãrachi; afum, hrisusescu, nglubudescu, etc.
{ro: polei}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: nvãrãchearã diznou portsãli-a bisearicãljei; easti-adetea la turtsã, ca nveasta-atsea naua si si nvãrachi (buiseascã) pi prosupã

§ nvãrãcheat (nvã-rã-chĭátŭ) adg nvãrãcheatã (nvã-rã-chĭá-tã), nvãrãcheats (nvã-rã-chĭátsĭ), nvãrãcheati/nvãrãcheate (nvã-rã-chĭá-ti) – tsi s-ari datã cu vãrachi; afumat, hrisusit, nglubudit, etc.
{ro: poleit}
{fr: doré}
{en: gilded}

§ nvãrãcheari/nvãrãcheare (nvã-rã-chĭá-ri) sf nvãrãcheri (nvã-rã-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da tsiva cu vãrachi; afumat, hrisusit, nglubudit, etc.
{ro: acţiunea de a polei}
{fr: action de dorer}
{en: action of gilding}

§ dizvãrachi (diz-vã-ráchĭŭ) (mi) vb I dizvãrãcheai (diz-vã-rã-chĭáĭ), dizvãrãcheam (diz-vã-rã-chĭámŭ), dizvãrãcheatã (diz-vã-rã-chĭá-tã), dizvãrãcheari/dizvãrãcheare (diz-vã-rã-chĭá-ri) – scot (ljau) vãrachea di pi-un lucru (tsi lu-acoapirã)
{ro: scoate poleiala, despolei}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn