|
|
hrisozmã
hrisozmã (hri-sóz-mã) sf – vedz tu hrisafi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hrisaficipari/cipare
cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)
§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}
§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)
§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj
§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}
§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)
§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)
curauã
curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)
§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã
§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)
§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}
§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
{fr: bourrellerie, métier de bourrelier}
hrisafi/hrisafe
hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)
§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)
§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu
§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat
ilecã
ilecã (i-lé-cã) sf ilechi (i-léchĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; ilechi, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}
ex: shi scoasi ileca cã easti caldu; ilecã di hrisozmã (ilechi lucratã cu hiri di-amalamã)
§ ile-chi/ileche (i-lé-chi) sf ilechi (i-léchi) – (unã cu ilecã)
marsin
marsin (már-sinŭ) adg marsinã (már-si-nã), marsinj (már-sinjĭ) adg marsini/marsine (már-si-ni) – ashi cum suntu adrati mãcãrli tr-atsel tsi nu va si s-purintã, tsi alasã preasinj; (mãcari) adratã ti tsãneari preasinj; (mãcari) tsi nu easti adratã cu carni, umtu, cash, lapti, oauã, etc.; di mãrsineatsã; (fig: marsin = tsi nu-ari gustu, nustimadã)
{ro: (mâncare) de post}
{fr: (plat) maigre, préparé sans viande (sans fromage, sans lait, etc.)}
{en: (meal) for fasting without meat (cheese, milk, etc.)}
ex: pitã marsinã (adratã mash cu untulemnu sh-veardzã, fãrã oauã, lapti, cash, umtu, unturã, etc.); lucri marsini (adrati fãrã carni, lapti i umtu); mumulic fãrã umtu, cama marsin; tuti ghelili nã suntu marsini; nu shtiu tsi ari, canda easti marsinã (fig: fãrã gustu); poati si sã nveascã sh-tu asimi shi hrisozmã, ma easti marsinã (fig: fãrã nustimadã)
§ mãrsineatsã (mãr-si-neá-tsã) sf mãrsinets (mãr-si-nétsĭ) shi mãrsinetsuri (mãr-si-né-tsurĭ) – mãcari di preasinj adratã fãrã carni, lapti, cash, oauã, etc.; tsãneari preasinj
{ro: mâncare de post; post}
{fr: plat maigre préparé sans viande (frommage, lait, beurre, etc.); nourriture végétale; jeûne, abstinence}
{en: meal prepared without meat (milk, cheese, etc.) for fasting; fasting, abstinence}
ex: mãni avem mãrsineatsã (nu mãcãm carni, lapti, cash, etc.; tsãnem preasinj)
§ mãrsinedz (mãr-si-nédzŭ) vb I mãrsinai (mãr-si-náĭ), mãrsinam (mãr-si-námŭ), mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) – nu mãc carni (cash, umtu, lapti, oauã, etc.); tsãn preasinj; nu mi purintu
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: di Luni shi nclo mãrsinãm (tsãnem preasinj); nu voi s-mãrsinedz (voi s-mi purintu)
§ mãrsinat (mãr-si-nátŭ) adg mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinats (mãr-si-nátsĭ), mãrsinati/mãrsinate (mãr-si-ná-ti) – cari tsãni preasinj; cari nu mãcã mãcari cu carni (lapti, cash, umtu, etc.); (mãcari) faptã fãrã carni (lapti, cash, umtu, etc.); nipurintat, marsin, mãrsineatsã
{ro: care posteşte; de post}