§ dimãndu2 (di-mắn-du) sm fãrã pl – atsea tsi-lj si dzãtsi (caftã) a unui s-facã, cã va i cã nu va; dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, emri, endolii, diatagmã, diitãyii, buiurdii
{ro: ordin, cerere}
{fr: avis, ordre, demande}
{en: order, ordinance, request}
ex: eara dimãndu (dimãndari, ordin) di pãradz di la patriarhii

§ dimãndatã (di-mãn-dá-tã) sf dimãndati/dimãndate – (unã cu dimãndu2)
ex: cãndu avdzã dimãndata (ordinlu) a dratslor; el mãlãgar, nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; pi dimãndata-a (la ordinlu a) lui fudzii; vinj pi dimãndati

§ dimãndat2 (di-mãn-dátŭ) adv [di-aradã, cu zborlu “pi/pri” nãinti] – cu dimãndari, cu ordin di la cariva, etc.
{ro: la comandă, cu ordin}
{fr: par ordre}
{en: on request}
ex: sh-eu pi dimãndat (cu cãftari, cu dimãndari, cu ordin) mi featsi; muljarea u adãrã pri dimãndatã; luplu pi dimãndati nu mãcã; plãti njilja di liri a hrisiclui, cã lu-adrã pri dimãndati

§ dimãndari2/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-ari dimãndatã (cãftatã, pãrãnghilsitã, ursitã, pãlãcãrsitã, etc.); dimãndu, dimãndãciuni, dimãndatã, cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, rigeai, ordin, etc.
{ro: recomandare, ordin}
{fr: recommandation, désir exprès; demande, prière; avis, ordre confié}
{en: recommandation, specific desire, demand, request, order}
ex: dimãndãrli a Hristolui; nj-deadi multã dimãndari (mari rigeai); cu dimãndarea (ordinlu, ligãtura) si s-toarnã; cu mãndzã scrisi n cheptu-ts nã greauã dimãndari (ordin); deadi-atumtsea dimãndari (ordin) ca s-aspargã dauãli hori

§ dimãndãciuni/di-mãndãciune (di-mãn-dã-cĭú-ni) sf dimãndãciunj (di-mãn-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu dimãndari2)
ex: am unã dimãndãciuni (rigeai, mirachi, vreari); sh-adusi aminti di dimãndãciunea a mã-sai; truoarã deadi dimãndãciuni s-yinã shamishtreilji n fatsã-lj; unã dzuã deadi dimãndãciuni, si s-aleagã di tuti locurli oaminjlji atselj nai cama achicãsits

{ro: acţiunea de a făuri, de a lucra fierul}
{fr: action de forger, de travailler le fer}
{en: action of forging; of working the iron}
ex: nu-nj lo multu la fãvrirea-a unei bravã

§ fãvrusescu (fã-vru-sés-cu) vb IV fãvrusii (fã-vru-síĭ), fãvruseam (fã-vru-seámŭ), fãvrusitã (fã-vru-sí-tã), fãvrusiri/fãvrusire (fã-vru-sí-ri) – (unã cu fãvrescu)

§ fãvrusit (fã-vru-sítŭ) adg fãvrusitã (fã-vru-sí-tã), fãvrusits (fã-vru-sítsĭ), fãvrusiti/fãvrusite (fã-vru-sí-ti) – (unã cu fãvrit)

§ fãvrusiri/fãvrusire (fã-vru-sí-ri) sf fãvrusiri (fã-vru-sírĭ) – (unã cu fãvriri)

{fr: fumé (cigarette)}
{en: smoked (cigarette, pipe)}

§ fumari/fumare (fu-má-ri) sf fumãri (fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu bea unã tsigari
{ro: acţiunea de a fuma; fumare}
{fr: action de fumer du tabac}
{en: action of smoking tobacco}
ex: fumarea fatsi arãu shi nu aundzeashti la ficiori

§ fumãrii/fumãrie (fu-mã-rí-i) sf fumãrii (fu-mã-ríĭ) – aerã mplinã di fum; negurã di fum; scutidi
{ro: fumăraie}
{fr: épaisse fumée, ténébres}
{en: clouds of smoke}
ex: fumãria (scutidea) a noaptiljei

§ afum (a-fúmŭ) (mi) vb I afumai (a-fu-máĭ), afumam (a-fu-mámŭ), afumatã (a-fu-má-tã), afumari/afu-mare (a-fu-má-ri) –
1: fac sã scoatã fum; lãescu, cã shidzui tu fum; mi-acoapir cu fum; fac tsiva (carni) sã sta tu fum ma multu chiro, tra s-u fac s-nu s-aspargã shi s-tsãnã multu chiro;
2: acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur multu suptsãri di amalãmã (asimi, etc.) tra s-lu fac lucrul ma mushat (s-dãnãseascã ma ghini, etc.); fum, hrisusescu, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: u-afum = fug, li cãlescu; li ciulescu, u shpirtuescu;
2: afum = fur;
3: mi-afum = (i) beau multu yin i arãchii sh-mi mbet; (ii) mi mãrinedz, mi siclitsescu (iii) mi lãescu (di fum);
4: lj-afum nãrli = lu ncaci, lu-aurlu, l-bag dinãpoi;
5: lj-afum ugeaclu = l-clirunumsescu; etc.)
{ro: fuma; expune la fum; polei, auri; scoate fum}
{fr: fumer; exposer à l’action de la fumée; dorer; degager de la fumée}
{en: expose to the effect of smoke; smoke; gild}
ex: foclu mi-afumã; tutã oda nj-afumãm cu fumlu di thimnjamã; muljarea arauã easti ca casa tsi afumã (scoati fum); cãldarea s-afumã (lãi di fum); afumãm (nglubudãm, hrisusim) verli la hrisic; mi-afumai (lãii di fum) tu fatsã; afumai un nel di-asimi; cum ugeaclu a nostru afumã (scoati fum); u-afumã
(expr: fudzi) di-aclo; arapi aloatlu dit cãpisteari sh-u-afumã
(expr: sh-fudzi) di-aclo; afumash
(expr: furash) nã oai; nu alasã hilj s-lj-afumã ugeaclu
(expr: s-lu clirunumseascã); v-afumat
(expr: vã mbitat) la numtã; mi afumai (mi mbitai) la cafine; s-afumarã (biurã, sã mbitarã) deaghinealui; va ts-afum nãrli
(expr: va ti ncaci)

§ afumat (a-fu-mátŭ) adg afumatã (a-fu-má-tã), afumats (a-fu-mátsĭ), afumati/afumate (a-fu-má-ti) – tsi scoasi fum; tsi lãi di shideari la fum; faptu sã sta tu fum; fumat, hrisusit, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat;
(expr: fudzit, cãlit; ciulit, shpirtuit; furat; mbitat; mãrinat; ncãceat; clirunumsit; etc.)
{ro: fumat; afumat, expus la fum; poleit, aurit; care a scos fum}
{fr: fumé; exposé à l’action de la fumée; doré; degagé de la fumée}
{en: smoked; exposed to the effect of smoke; gilded}
ex: afumati (hrisusiti) cu amalamã; featã, tsi nj-eshti afumatã
(expr: mãrinatã)?

§ afumari/afumare (a-fu-má-ri) sf afumãri (a-fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-afumã; scuteari fum; lãiri di shideari tu fum; fumari, hrisusiri, mãlãmusiri, ãngãlbidari, nglubudari;
(expr: fudziri, cãliri; ciuliri, shpirtuiri; furari; mbitari; ncãceari; clirunumsiri; etc.)
{ro: acţiunea de a fuma, de a polei, de a scoate fum; fumare; expunere la fum; poleire; scoatere fum}
{fr: action de fumer, d’exposer à l’action de la fumée; de dorer; de degager de la fumée}
{en: action of smoking, of exposing to the effect of smoke; of gilding}
ex: afumarea cu thimnjamã easti sãnãtoasã

§ afumãturã (a-fu-mã-tú-rã) sf afumãturi (a-fu-mã-túrĭ) – urma alãsatã di-unã afumari; nglubudari, hrisusiri
{ro: poleire}
{fr: dorure}
{en: gilding}

§ fumig (fú-migŭ) vb I fumigai (fu-mi-gáĭ), fumigam (fu-mi-gámŭ), fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) – fac un lucru (cu ardearea) si scoatã fum; fac un lucru s-treacã prit fum; (un lucru) ardi fãrã pirã shi scoati fum
{ro: fumega}
{fr: dégager de la fumée}
{en: give off smoke; smoke}
ex: nica fumigã (scoati fum) loclu iu arsi casa

§ fumigat (fu-mi-gátŭ) adg fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigats (fu-mi-gátsĭ), fumigati/fu-migate (fu-mi-gá-ti) – tsi ari scoasã fum; tsi ari arsã cu scutearea di fum
{ro: fumegat}
{fr: qui a dégagé de la fumée}
{en: given off smoke; smoked}

§ fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) sf fumigãri (fu-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fumigã tsiva
{ro: acţiunea de a fumega; fumegare}
{fr: action de dégager de la fumée}
{en: action of giving off smoke; of smoking}
ex: nã stãmãnã tsãnu fumigarea (scutearea di fum) tu urvali

{ro: aurit}
{fr: doré}
{en: gilded}
ex: sh-dishcljisi feata hrisusita
(expr: ca di-amalamã) gurã sh-dzãsi; puljlu-l bãgarã tu-unã culuvii hrisusitã; adrat cu stranji mushati shi hrisusiti; caftã tsi-l doari hrisusita inimã; mash zboari hrisusiti scutea din gurã; s-nu u fats, minti hrisusitã sh-alãvdatã!

§ hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) sf hrisusiri (hri-su-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hrisuseashti tsiva; afumari, mãlãmusiri, ãngãl-bidari, nglubudari
{ro: acţiunea de a auri; aurire}
{fr: action de dorer}
{en: action of gilding}

§ hrisic (hrí-sicŭ) sm hrisits (hrí-sitsĭ) – omlu tsi lucreadzã, adarã, sh-vindi lucri fapti di-asimi sh-amalamã; omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hriscu, giuvairgi, favru
{ro: argintar, bijutier}
{fr: argentier, orfèvre}
{en: jeweler}
ex: unãoarã la un hrisic s-dutsi-un arbines; lj-plãti njilja di liri a hrisiclui; hrisitslji di-astãndzã ti-adarã sh-tini yiu, nu un nel!; nu pistipsea, cã s-li aibã faptã mãnã di hrisic

§ hriscu (hrís-cu) sm hrishtsi (hrísh-tsi) – (unã cu hrisic)
ex: eara nãoarã tu Turchii hrishtsi cu-anami, lucrul a lor eara cãftat tu Ivropi

§ hrisicli-chi/hrisicliche (hri-sic-lí-chi) sf hrisiclichi (hri-sic-líchĭ) – tehnea shi lucrul faptu di un hrisic
{ro: meseria de argintar (bijutier)}
{fr: métier d’argentier, d’orfèvre}
{en: jeweler’s profession}

§ hrisu-mulã (hri-su-mú-lã) sf hrisu-muli/hrisu-mule (hri-su-mú-li) – mulã nishani, trã ciudii, di-amalamã
{ro: catâr de aur (minunat)}
{fr: mulet d’or (merveilleux)}
{en: golden (wonder) mule}
ex: cãvalã pri unã hrisu-mulã (mulã nishani)

§ hrismã (hrís-mã) sf hrismi/hrisme (hrís-mi) – atsea tsi fatsi preftul cãndu njiruseashti; undzearea tsi u fatsi un preftu a unui crishtin, cu untulemnu ayiusit; njirusiri, njiruiri, mirusiri
{ro: miruire}
{fr: sainte onction}
{en: saint unction}

ex: cal albu tu sirnji shi tru malimã ãngãlbidat (acupirit, nglubudit, hrisusit)

§ ãngãlbidari/ãn-gãlbidare (ãn-gãl-bi-dá-ri) sf ãngãlbidãri (ãn-gãl-bi-dắrĭ) – (unã cu nglubudari)