DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dugani/dugane

dugani/dugane (du-gá-ni) sf dugãnj (du-gãnjĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi soi di pãrmãtii icã lucri njits, ti mã-cari sh-ti beari; duganã, argãstir, ducheanã, ducheani, bãcãlichi, mãgãzã, mãgãzii
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: el avea duganea a lui Gopesh; sãrbãtoarea nu-s dugãnjli dishcljisi

§ duganã (du-gá-nã) sf dugãnj (du-gắnjĭ) – (unã cu dugani)

§ ducheani/ducheane (du-chĭá-ni) sf duchenj (du-chĭénjĭ) – (unã cu dugani)
ex: shidzu la ducheani pãnã vinji hrisiclu; vidzu un om tu-unã ducheani; nu fatsi tsiva, cã u-ari ducheanea goalã; tu ducheani avea mash nã penurã mari sh-unã nocupã

§ ducheanã (du-chĭá-nã) sf duchenj (du-chĭénjĭ) – (unã cu dugani)
ex: la ducheana din pãzari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giuvair

giuvair (gĭu-va-írŭ) sm giuvairi (gĭu-va-írĭ) – stulii faptã di-aradã di metal scumpu (malamã, asimi, etc.), cu chetsrã scumpi, purtatã ca neali, biligits, bairi ti digushi, veari ti ureclji, etc.; giuvairi, giuvarico, givarico; (fig: giuvair = lucru mushat, scumpu; lucru vrut, yishteari, etc.)
{ro: giuvaer, bijuterie}
{fr: bijou}
{en: jewel}
ex: si-sh da giuvair (fig: yishteari, mushatã) di featã la un arap; giuvair (fig: multu bun, livendu) om; a lui niveastã, giuvair! (fig: nã yishteari!); duchi c-aclo-i ascumtu giuvairlu a lui

§ giuvairi/giuvaire (gĭu-va-í-ri) sf giuvairi (gĭu-va-írĭ) – (unã cu giuvair)
ex: nealili aesti eara tuti giuvairi scumpi

§ giuvarico (gĭu-va-ri-có) sm giuvaricadz (gĭu-va-ri-cádzĭ) shi sn giuvarica-li/giuvaricale (gĭu-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: nu la neali sh-la bilgechi, la veri sh-la giuvaricali; portsãli eara di giuvaricadz, scara eara di-asimi

§ givarico (gi-va-ri-có) sm givaricadz (gi-va-ri-cádzĭ) shi sn givaricali/givaricale (gi-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: niscãntsã spusirã, cã cheatra nai cama lipsitã easti yeamanda, givaricolu, altsã sarea shi multi alti

§ giuvairgi (gĭu-va-ir-gí) sm giuvairgeadz (gĭu-va-ir-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hrisic, hriscu
{ro: giuvaergiu, bijutier}
{fr: bijoutier}
{en: jeweler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

has2

has2 (hásŭ) adg hasã (há-sã), hash (háshĭ), hasi/hase (há-si) – tsi easti multu bun; tsi easti di nai ma bunlu; fin, hascu
{ro: fin, superior}
{fr: de bonne (de première) qualité}
{en: of good (best) quality}
ex: ma hrisiclu li-adarã di halcuma atsea hasã (ma buna, ma fina)

§ hascu2 (hás-cu) adg hascã (hás-cã) fãrã pl – (unã cu has2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hrisafi/hrisafe

hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)

§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)

§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu

§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn