DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dat3

dat3 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi;
2: lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); borgi, sartsinã, hreu, hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi
{ro: obicei, tradiţie, datorie, obligaţie}
{fr: coutume, habitude, devoir, obligation}
{en: custom, tradition, duty, obligation}
ex: ashi-i datlu armãnescu (adetea armãneascã); datlu-a meu (borgea-a mea) di nvitsãtor; datlu, borgea-a dascalui; dat avets (avets ipuhreusea, adetea easti) ca s-nã meashtits; prindi s-tsã fats datlu (borgea, hreusea)

§ datã3 (dá-tã) sf fãrã pl – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; dat, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: cum easti data (adetea) a loclui

§ datinã (dá-ti-nã) sf datinj (dá-tinjĭ) – aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: datină, tradiţie}
{fr: coutume}
{en: custom, tradition}
ex: ashi lã suntu datinjli (adetsli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hreu

hreu (hréŭ) sn hreuri (hré-urĭ) – atsea tsi fatsi (borgea tu cari intrã) omlu tsi mprumutã tsiva; atsea tsi am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushteari, cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi, borgi, mprumut, sartsinã, dat
{ro: datorie, obligaţie}
{fr: dette, obligation, devoir}
{en: debt, obligation, duty}

§ hreus (hré-usŭ) sn hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hreusi/hreuse (hré-u-si) sf hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hriusescu (hri-u-sés-cu) (mi) vb IV hriusii (hri-u-síĭ), hriuseam (hri-u-seámŭ), hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; hursescu, burgilipsescu, ndãturedz
{ro: îndatori}
{fr: endetter}
{en: have or acquire a debt}

§ hriusit (hri-u-sítŭ) adg hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusits (hri-u-sítsĭ), hriusiti/hriusite (hri-u-sí-ti) – tsi ari faptã unã borgi; tsi easti ndãturat; (lucrul) tsi easti loat (dat) ca borgi; hursit, burgilipsit, ndãturat
{ro: îndatorit}
{fr: endetté}
{en: who has acquired a debt}

§ hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) sf hriusiri (hri-u-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hriuseashti; hursiri, burgilipsiri, ndãturari; hreusi
{ro: acţiunea de a îndatori; îndatorire}
{fr: action de (s’)endetter}
{en: action of acquiring or making a debt}

§ ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hré-u-si) sf ipuhreusi (i-pu-hre-usĭ) – lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); apuhreusi, hreusi; borgi, sartsinã, dat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn