DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bucurilji/bucurilje

bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) sf bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-hãrseashti shi easti ifhãrãstisit di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, mãlinari
{ro: bucurie, plăcere}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: mor cu bucurilji (harauã)

§ bucur (bú-cur) (mi) vb I bucurai (bu-cu-ráĭ), bucuram (bu-cu-rámŭ), bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) – aduchescu (fac pri altu s-aducheascã) unã mari harauã (bucurilji); mbucur, hãrsescu, hãrisescu, hãrãsescu, gudescu
{ro: bucura}
{fr: (se ré)jouir}
{en: rejoice}

§ bucurat (bu-cu-rátŭ) adg bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurats (bu-cu-rátsĭ), bucurati/bucurate (bu-cu-rá-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã mari harauã; tsi easti hãrsit; mbucurat, hãrsit, hãrisit, hãrãsit, gudit
{ro: bucuros}
{fr: (ré)joui, enchanté}
{en: joyous}

§ bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) sf bucurãri (bu-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; mbucurari, hãrsiri, hãrisiri, hãrãsiri, gudiri
{ro: acţiunea de a (se) bucura}
{fr: action de (se ré)jouir}
{en: action of rejoicing}

§ mbucur (mbú-cur) (mi) vb I mbucurai (mbu-cu-ráĭ), mbucuram (mbu-cu-rámŭ), mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurari/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) – (unã cu bucur)
ex: oili arãea, si mbucura (s-hãrsea)

§ mbucurat (mbu-cu-rátŭ) adg mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurats (mbu-cu-rátsĭ), mbucura-ti/mbucurate (mbu-cu-rá-ti) – (unã cu bucurat)

§ mbucura-ri/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) sf mbucurãri (mbu-cu-rắrĭ) – (unã cu bucurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãrãcop

hãrãcop (hã-rã-cópŭ) adg hãrãcoapã (hã-rã-cŭá-pã), hãrãcochi (hã-rã-cóchĭ), hãrãcoapi/hãrãcoape (hã-rã-cŭá-pi) – tsi aspuni unã fatsã hãrioasã, easti yios tu zboarã shi mplin di harauã; ashi cum easti omlu tsi aspuni, cu purtarea-a lui shi cu zboarã, multã harauã pi fatsa-lj yioasã; hãrsit, hãrios, hãros, yios
{ro: vesel, voios, bucuros}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, merry, gay}
ex: tuts eara hãrãcochi (yiosh, cu harauã); aestã muljari mi-arãseashti cã easti hãrãcoapã; tserlu-i limpid sh-hãrãcop (mplin di harauã); cãti ori lu-astalj ãn cali, l-ved totna hãrãcop

§ hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) sf hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti un om hãrãcop, tsi sh-aspuni haraua pi fatsã, cu zboarã yioasi sh-cu purtarea-a lui, tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hilãrii, harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: voioşie, bucurie}
{fr: gaieté, réjouissance, allégresse}
{en: joy, rejoicing}

§ hilãrii/hilãrie (hi-lã-rí-i) sf hilãrii (hi-lã-ríĭ) – (unã cu hãrãcupilji)
ex: la measã multã hilãrii (harauã); measã mari sh-hilãrii (hãrãcupilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãlinari/mãlinare

mãlinari/mãlinare (mã-li-ná-ri) sf mãlinãri (mã-li-nắrĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-ifhãrãs-tiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: bucurie}
{fr: joie, plaisir, jouissance}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãsãlii/vãsãlie

vãsãlii/vãsãlie (vã-sã-lí-i) sf vãsãlii (vã-sã-líĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, mãlinari, bucurilji
{ro: veselie, bucurie}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: vãsãlii (harauã) easti afoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã