DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

crãsht!

crãsht! (crắsht) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi unã coardã (apalã) cãndu talji tsiva (ca un cap di om, bunãoarã); crasht, hrãsht, hãrshti, hãrsht
{ro: interjecţie care imită sunetul unei săbii când taie repede ceva}
{fr: interjection qui imite le son d’une épée qui coupe rapidement quelque chose}
{en: interjection imitating the sound of a sword rapidly cutting something}
ex: tradzi buzduganea shi crãsht! crãsht! li tãlje pãn di unã; crãsht! (dinapandiha s-talji) caplu!

§ crasht! (crásht) inter – (unã cu crãsht!)
ex: crasht! cu hãngearlu sh-caplu cãdzu

§ hrãsht! (hrắsht) inter – (unã cu crãsht!)

§ hãrsht! (hắrsht) inter – (unã cu crãsht!)

§ hãrshti! (hắrshtĭ) inter – (unã cu crãsht!)
ex: ma ficiorlu, hãrshti! unã cu coarda

§ hrãshtuescu (hrãsh-tu-ĭés-cu) vb IV hrãshtuii (hrãsh-tu-íĭ), hrãshtueam (hrãsh-tu-ĭámŭ), hrãsh-tuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) – talj caplu (a unui om) cu coarda
{ro: decapita}
{fr: décapiter}
{en: decapitate}
ex: lj-hrãshtuirã caplu cu coarda

§ hrãshtuit (hrãsh-tu-ítŭ) adg hrãshtuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuits (hrãsh-tu-ítsĭ), hrãshtuiti/hrãshtuite (hrãsh-tu-í-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã caplu cu coarda
{ro: decapitat}
{fr: décapité}
{en: decapitated}

§ hrãsh-tuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) sf hrãshtuiri (hrãsh-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji un cap cu coarda
{ro: acţiunea de a decapita; decapitare}
{fr: action de décapiter}
{en: action of decapitating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cristedz

cristedz (cris-tédzŭ) (mi) vb I cristai (cris-táĭ), cristam (cris-támŭ), cristatã (cris-tá-tã), cristari/cristare (cris-tá-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri truplu i pri mardzinea-a unui lucru (cheali, lemnu, etc.); talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru; talj, hãrãxescu, noatsin, schizedz, hrãshtuescu, shcurtedz
{ro: cresta, reteza, tăia}
{fr: entailler, couper, trancher}
{en: notch, cut, chop off, sever}
ex: lj-cristai (lj-tãljai) chipita; cristeadzã-l niheamã; lu cristã (l-tãlje, l-hãrãxi) la brats

§ cristat (cris-tátŭ) adg cristatã (cris-tá-tã), cristats (cris-tátsĭ), cristati/cristate (cris-tá-ti) – tsi easti tãljat pi trup i di mardzini; talj, hãrãxescu, noatsin, schizedz, hrãshtuescu, shcurtedz
{ro: crestat, retezat, tăiat}
{fr: entaillé, coupé, tranché}
{en: notched, cut, chopped off, severed}

§ crista-ri/cristare (cris-tá-ri) sf cristãri (cris-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cristeadzã un lucru; tãljari, hãrãxiri, nutsinari, schizari, hrãshtuiri, shcurtari
{ro: acţiunea de a cresta, de a reteza, de a tăia}
{fr: action de entailler, de couper, de trancher}
{en: action of notching, of cutting, of chopping off, of severing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schizedz

schizedz (schi-zédzŭ) vb I schizai (schi-záĭ), schizam (schi-zámŭ), schizatã (schi-zá-tã), schizari/schizare (schi-zá-ri) – talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru (trup di om, alumãchi dit-un arburi, etc.); talj, disic, hrãshtuescu (caplu), shcurtedz (caplu-a unui om)
{ro: reteza}
{fr: couper, trancher}
{en: cut off, sever}
ex: nã frãmturã di ghiulea lj-ari schizatã ciciorlu

§ schizat (schi-zátŭ) adg schizatã (schi-zá-tã), schizats (schi-zátsĭ), schizati/schizate (schi-zá-ti) – tsi easti disicat tu cumãts; tsi-lj s-ari tãljatã unã cumatã (di-aradã cu-unã singurã aguditurã); tãljat, disicat
{ro: retezat}
{fr: coupé, tranché}
{en: cut off, severed}
ex: arburlji furã schizats (aruptsã, disicats) di la-arãdãtsinã di furtunã

§ schizari1/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã schizeadzã un lucru; tãljari, disicari
{ro: acţiunea de a reteza; retezare}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting off, of severing}

§ schizari2/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari schizatã (disicatã, bunãoarã, ca lemnul); ashclji, anghidã, surtsel, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi; (fig: schizari = om tsi lu-ari caplu greu, tsi nu-aducheashti lishor, glarecicu, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi, badzarã)
{ro: aşchie}
{fr: copeau, morceau de boi fendu}
{en: splinter, chip}
ex: apreasim foclu cu schizãri (luschidz) di chin; sh-easti multu schizari (badzarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã