DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahuri/ahure

ahuri/ahure (a-hú-ri) sf ahuri (a-húrĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; damã, patos, pleantsã, plentsã, staulã;
(expr: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva)
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: aclo tu ahuri suntu prãvdzãli; mash tu unã ahuri un cal mãca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleagã un cal; calu bun s-vindi dit ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andop

andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}

§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrboalji/bãrboalje

bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bots

bots (bótsĭ) sf pl – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtãts, patati, pãpãts, cartofi, bãrbolj, curcãci, cãrcãngi, combari, cumpiri
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcangi/cãrcange

cãrcangi/cãrcange (cãr-cán-gi) sf cãrcãngi (cãr-cắn-gi) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, pãtatã, patatã, pãpati, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: cãrcãngi hearti cu carni

§ curcaci/curcace (cur-cá-ci) sf curcãci (cur-cắci) – (unã cu cãrcangi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cartofi/cartofe

cartofi/cartofe (car-tó-fi) sf cartofi (car-tófĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: mãncãm cartofi coapti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

combar

combar (cóm-barŭ) sn combari/combare (cóm-ba-ri) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; cumpiri, cartofi, patatã, patati, pãpati, bãrboalji, curcaci, cãrcãngi, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

§ cumpiri/cumpire (cum-píri) sf pl – (unã cu combar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hranã

hranã (hrá-nã) sf fãrã pl – atseali tsi mãcã lumea (pãni, lapti, carni, zãrzãvãts, yimishi, etc.) tra s-poatã s-bãneadzã; apa traptã dit loc (cu tuti luguriili tsi li ari tuchiti tu nãsã) di cari ari ananghi planta tra s-creascã shi s-bãneadzã; nãfãcã, mãcari; (fig: hranã = itsi lugurii tsi lu-agiutã un lucru (suflit, minduiri, etc.) tra s-creascã, s-bãneadzã shi s-nu moarã)
{ro: hrană}
{fr: nourriture}
{en: food, nourishment}
ex: mutrea-lj hrana (atseali tsi mãcã, mãcarea) sã-lj cunoshti bana; nji scot singur hrana; cu-aesti dauã bratsã aduc hrana acasã; adush niheamã hranã ti prãvdzã

§ hrãnescu (hrã-nés-cu) (mi) vb IV hrãnii (hrã-níĭ), hrãneam (hrã-neámŭ), hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) – dau hranã a unui tra s-mãcã; mãc tsiva tra s-bãnedz; dau s-mãcã;
(expr:
1: ti hrãnescu ca pulj orbu = tsã li dau tuti etimi, cum lj-si da mãcarea n gurã a puljlui orbu, njic, cãt s-ari amintatã;
2: hrãnescu furlji = lã dau apanghiu, lj-ascundu, lã dau s-mãcã a furlor avinats;
3: hrãneashti unã casã = lã da s-mãcã a fumealjiljei tsi bãneadzã n casã)
{ro: hrăni}
{fr: nourrir}
{en: feed}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã; frati, frati nu hrãneashti, ma cavai di cari nu lu-ari; vrea mi hrãnits digeaba; l-bãgã tu cutia di-asimi shi-l hrãnea tut cu zahari; mi hrãnescu ghini; mini u feci amarea tra s-vã hrãnits cu nãsã; unã ayinji multu bunã, cu cari sh-hrãnea fumealja; cu tsi scoati tatã-nju nã hrãnim noi; cum feci cum nu feci, ti hrãnii sh-ti criscui; li bitisi tuti shi s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; cãt s-alumta, cãti fãtsea, casã nu hrãnea
(expr: nu putea s-amintã cãt lipseashti ta s-poatã s-hrãneascã fumealja-lj)

§ hrãnit (hrã-nítŭ) adg hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãnits (hrã-nítsĭ), hrãniti/hrãnite (hrã-ní-ti) – tsi-lj si deadi s-mãcã; tsi easti mãcat
{ro: hrănit}
{fr: nourri}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn