DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hopã

hopã (hó-pã) sf hopi/hope (hó-pi) –
1: oarã;
2: saltu, ansãriri; (fig:
1: hopã = chiro multu shcurtu (chirolu tsi tsã lja s-fats un saltu, s-dai cu peana di oclju, s-ascuchi, etc.); uritsã, stic, stih, stigmii, tenghi; expr:
2: trã unã hopã (adv) = diunãoarã, unãshunã, dinãcali, etc.)
{ro: dată; salt; clipă}
{fr: fois; saut; clin d’oeil, instant}
{en: jump; instant, moment}
ex: mi dush nã hopã (unãoarã, nãoarã); trei hopi-lj (ori ãlj) pãlãcãrsii; dauã hopi (dauã ori) fui ãn hoarã; pãnã tru hopa (oara, minuta, sticlu, uritsa) aestã nu nã ai zburãtã; armãnjlji trã unã hopã
(expr: dinãcali, unãshunã) va s-hibã dishtiptats

§ hupuescu (hu-pu-ĭés-cu) vb IV hupuii (hu-pu-íĭ), hupueam (hu-pu-ĭámŭ), hupuitã (hu-pu-í-tã), hupui-ri/hupuire (hu-pu-í-ri) – nj-treatsi (nj-ansari) tsiva prit minti; nj-yini tu minti; nj-u va (lja) mintea; fãndãxescu, minduescu
{ro: a-i trece prin gând; a-i trăzni în cap; închipui}
{fr: songer, s’imaginer}
{en: think, imagine things}
ex: cãndu-lj si hupueashti a lui cãti tsiva, lipseashti si s-facã, cã alumtrea dãrmani nu ari; lji si hupui (lj-vinji tu minti; lj-vinj-ashi) di ducã

§ hupuit (hu-pu-ítŭ) adg hupuitã (hu-pu-í-tã), hupuits (hu-pu-ítsĭ), hupuiti/hupuite (hu-pu-í-ti) – tsi lj-ari tricutã prit minti; fãndãxit, minduit
{ro: care i-a trecut prin gând; care i-a trăznit în cap; închipuit}
{fr: songé, ima-giné}
{en: thought, imagined things}

§ hupuiri/hupuire (hu-pu-í-ri) sf hupuiri (hu-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva treatsi prit mintea-a omlui; fãndãxiri, minduiri
{ro: acţiunea de a-i trece prin gând; de a-i trăzni în cap; de a-şi închipui}
{fr: action de songer, de s’imaginer}
{en: action of thinking, of imagining things}
ex: tsã curmu mini hupuirli (minduirli) aesti tsi nã tulburã tutã noaptea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hop!

hop! (hóp) inter – ansãriri!; zbor tsi-ascapã dit budzãli-a omlui cãndu va s-aspunã cã ari faptã un saltu, ari ansãritã pristi tsiva; hopa, hopa-la, op;
(expr: hopa-tsopa, arsari sh-ea!)
{ro: hop!}
{fr: hop!}
{en: hop!}

§ hopa! (hó-pa!) inter – (unã cu hop!)
ex: nearsãrit traplu, nu dzã “hopa!”

§ hopa-la! (hó-pa-la) inter – (unã cu hop!)

§ op! (óp) inter – (unã cu hop!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

minutã

minutã (mi-nú-tã) sf minuti/minute (mi-nú-ti) –
1: misurã di chiro: 60 di minuti fac unã sãhati, shi unã minutã ari 60 di sicundi; minut; (fig:
1: minutã = chiro multu shcurtu, cãt s-dai cu peana di oclju; oarã, uritsã, stigmii, hopã, tenghi, stic, stih; expr:
2: tu minutã = unãshunã, diunãoarã, tu-unã stigmii)
{ro: minut; clipă}
{fr: minute; clin d’oeil}
{en: minute; moment}
ex: dauã minuti fats pãnã aclo; unã minutã (fig: stigmii, stic) lu-aflji aoa; armasi moartã atsea minutã (fig: stigmii, oarã); tu atsea minutã (fig: stigmii, oarã), puljlu s-featsi featã; tsi vrei, cã tu minutã
(expr: unãshunã) va s-u-ai!; nu-apuca feata s-dzãcã tsi mãcari-lj tradzi inima sh-tu minutã-lj
(expr: diunãoarã-lj) yinea dinãinti; mã-ta ti purtã noauã mesh di dzãli, sh-tini nu-aravdzã necã unã minutã?
(expr: s-dzãtsi tr-atselj tsi nu vor dip s-ashteaptã)

§ minut1 (mi-nútŭ) sn minuti/minute (mi-nú-ti) – (unã cu minutã)
ex: nu tricu un minut shi na iu yin trei dzãni prit guva dit citii; trã dzatsi minuti nãs featsi furtia; ãlj tradz trei ori cu frãndza-a aishtui arburi shi videala-lj yini tu minut
(expr: unãshunã)

§ minutar (mi-nu-tárŭ) sn minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – limba di sãhati (atsea ma lunga) tsi-aspuni minutili
{ro: minutar}
{fr: grande aiguille (d’une montre qui marque les minutes)}
{en: minute hand (watch)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shop

shop (shĭópŭ) shi shopan (shĭó-panŭ) sm, sf shopanã (shĭó-pa-nã), shopeanj (shĭó-peanjĭ) shi shopanj (shĭó-panjĭ), shopani/sho-pane (shĭó-pa-ni) – para-numã tsi s-da a unui vurgar tsi bãneadzã tu Vurgãria dit Ascãpitatã; (fig: shop = para-numã tsi-lj si da a atsilui tsi nu para easti dishteptu shi aducheashti ca greu atseali tsi-lj si dzãc; zdangan, cap gros, ocan, glar, hut, etc.)
{ro: bulgar din Bulgaria de Apus}
{fr: habitant de la Bulgarie de l’Ouest}
{en: some inhabitant of West Bulgaria}
ex: shoplu (fig: glarlu) aestu nu mi-achicãseashti

§ shupãrii/shupãrie (shĭu-pã-rí-i) sf shupãrii (shĭu-pã-ríĭ) – locuri iu bãneadzã shopanj; (fig: shupãrii (sing) = locuri iu bãneadzã glarlji)
{ro: locuri unde locuesc “shopanj”}
{fr: des lieux où habitent des “shopanj”}
{en: place inhabited by “shopanj”}
ex: cara s-ti aflji tu shupãrii (fig: locuri iu bãneadzã glarlji), sh-tini va ti fats shop (fig: glar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tenghi/tenghe

tenghi/tenghe (tén-ghi) sf tenghiuri (tén-ghĭurĭ) – un cirec di drahmã; un cirec di oarã (15 minuti); (fig: tenghi = niheamã chiro; chiro multu shcurtu (chirolu tsi tsã lja s-fats un saltu, s-dai cu peana di oclju, s-ascuchi, etc.); uritsã, stic, stih, stigmii, hopã)
{ro: sfert de drahmă, sfert de oră; puţin timp, o clipă}
{fr: quart de drachme; quart d’heurre; un peu de, un brin}
{en: quarter of drachma; quarter of hour; short time, instant, moment}
ex: ashteaptã-mi unã thenghi di oarã (un cirec, un cartu di oarã; un stic di oarã)

§ tenghiu (tén-ghĭu) sn tenghiuri (tén ghĭurĭ) – (unã cu tenghi)
ex: cãnd s-turnã nu-aflã un tenghiu (dip niheamã, tsiva dip)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã