DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

huhutã1

huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)

§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã

§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor

§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lishin1

lishin1 (li-shínŭ) sn lishinuri (li-shí-nurĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu, aniorihta, sh-cheari cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di el, cu tuti cã inima nu-lj pãpseashti di bãteari shi anasa nu-lj si curmã (di itia cã ari unã lãngoari, di nimãcari, di slãbintsã, di-aspãreari, di-un copus multu mari tsi-l featsi, di sinhisi mari, etc.); starea (catastasea) tu cari s-aflã omlu dupã tsi-lj yini andralã, cadi mpadi sh-nu mata shtii tsi s-fatsi deavãrliga; milii, amilii, cãpãiri
{ro: leşin}
{fr: évanouissement}
{en: fainting}
ex: nã sãhati tsãnu lishinlu, nu pistipseam cã va si s-dishteaptã

§ lishin2 (li-shínŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishnedz, ligusescu;
(expr:
1: lishin (cad mpadi) di-arãdeari = arãd multu sh-cu hohuti; cãpãescu, cãpuescu, cãhtescu, pãhãescu, cãrcãredz, mor di-arãdeari;
2: lishin (cad mpadi) di plãndzeari = plãngu multu di multu;
3: nj-yini s-lishin (s-cad mpadi) di nimãcari = hiu multu nimãcat; nj-easti multã foami)
{ro: leşina, pierde cunoştinţa; a-i veni rău}
{fr: s’évanouir, perdre connaissance; être pris de faiblesse; se trouver mal}
{en: faint, become unconscious}
ex: Zora lishinã (lj-vinji milii); lishinãm di mãrsinari
(expr: mãrsinãm ahãntu multu cã), va nã creascã n pãntic moari; acãtsarã s-arãdã shi sã s-lishinã di arãdeari; arãdea di s-lishina
(expr: cãpãea, pãhãea) di mini; lishinai mãrata-nj di-arãdeari; ficiori, feati-arãd, s-lishinã
(expr: cãhtescu, cãrcãreadzã di-arãdeari); yeatsrãlj alantsã s-lishina di-arãsuti; plãmsi-plãmsi pãnã cãdzu mpadi lishinat; s-dishtiptã ficiorlu shi ma lishinã di plãngu; scoati ahtari boatsi, cã tuts cãts avdu, lishinã sh-cad mpadi

§ lishinedz (li-shi-nédzŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – (unã cu lishin2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrledz

scãrledz (scãr-lédzŭ) vb I scãrlidzai (scãr-li-dzáĭ), scãrlidzam (scãr-li-dzámŭ), scãrlidzatã (scãr-li-dzá-tã), scãrlidzari/scãrlidzare (scãr-li-dzá-ri) – plãngu multu, pãnã avursescu di plãndzeari; plãngu cu hohuti sh-cu jali; versu lãcrinj multi
{ro: plânge de istov}
{fr: sangloter; pleurer à chaudes larmes}
{en: sob; sob one’s heart out}

§ scãrlidzat (scãr-li-dzátŭ) adg scãrlidzatã (scãr-li-dzá-tã), scãrlidzats (scãr-li-dzátsĭ), scãrlidzati/scãrlidzate (scãr-li-dzá-ti) – tsi ari plãmtã greu, cu hohuti sh-cu jali
{ro: care a plâns de istov}
{fr: qui a sangloté; qui a pleuré à chaudes larmes}
{en: who has sobbed his heart out}

§ scãrlidzari/scãrlidzare (scãr-li-dzá-ri) sf scãrlidzãri (scãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plãndzi multu, cu hohuti, di jali
{ro: acţiunea de a plânge de istov}
{fr: action de sangloter; de pleurer à chaudes larmes}
{en: action of sobbing; of sobbing one’s heart out}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sugljits1

sugljits1 (su-gljítsŭ) sn sugljitsuri (su-gljí-tsurĭ) –
1: strindzearea shcurtã shi pi dinapandiha tsi s-fatsi (deadun cu vrondul tsi s-avdi), cãndu vimtul caftã s-treacã prit partea-atsea ma strimtã a gãrgãlanlui, lucru tsi s-fatsi dipriunã ca unã soi di spazmi (cum s-fatsi bunãoarã cãndu mãcarea s-acatsã sh-nu treatsi lishor prit gãrgãlan);
2: hohut di-arãdeari i di plãndzeari;
(expr:
1: mi-acatsã sugljitslu = nchisescu s-am un sugljits;
2: nj-adun sugljitslu = mi tsãn tra s-nu mata sugljits, astãmãtsescu)
{ro: sughiţ, hohot}
{fr: hoquet, sanglot}
{en: hiccup, sob}
ex: am un mari sugljits; mi-acãtsã nãpoi sugljitslu; plãndzea cu sugljitsuri (hohuti); sugljitslu sh-adunã (sh-lu tsãni, sh-lu stãpueashti)

§ sugljits2 (su-gljítsŭ) vb I sugljitsai (su-glji-tsáĭ), sugljitsam (su-glji-tsámŭ), sugljitsatã (su-glji-tsá-tã), sugljitsari/sugljitsare (su-glji-tsá-ri) – am un sugljits; mi-acatsã sugljitslu
{ro: sughiţa}
{fr: avoir le hoquet, hoqueter, sangloter}
{en: hiccup; sob}
ex: sugljitsa totna; sugljits di cãti ori arãtsescu

§ sugljitsat (su-glji-tsátŭ) adg sugljitsatã (su-glji-tsá-tã), sugljitsats (su-glji-tsátsĭ), sugljitsati/sugljitsate (su-glji-tsá-ti) – tsi ari (avutã) un sugljits; tsi lu-ari acãtsatã sugljitslu
{ro: sughiţat}
{fr: qui a (eu) le hoquet, hoqueté, sangloté}
{en: hiccupped, sobbed}

§ sugljitsari/sugljitsare (su-glji-tsá-ri) sf sugljitsãri (su-glji-tsắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sugljitsã
{ro: acţiunea de a sughiţa}
{fr: action d’avoir le hoquet, de hoqueter, de sangloter; état de hoquet}
{en: action of having the hiccup; of sobbing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã