DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

caldu

caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)

§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã

§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi

§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

habin1

habin1 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu; tsi scadi shi s-fatsi ma peagalea, ma peanarga; cãldishor, hamin, dihamin, dihanj, hljo, hljushcu
{ro: călduţ, temperat}
{fr: tiède, tempéré}
{en: lukewarm, tepid, tempered}
ex: apa easti habinã (nu para caldã); un hir di apã habinã (cãldishoarã); l-primnam habin (ma peagalea)

§ hamin (há-minŭ) adg (há-mi-nã), haminj (há-minjĭ), hamini/hamine (há-mi-ni) – (unã cu habin1)
ex: apa easti haminã (nu easti multu caldã), pots s-tsãnj cicioarili

§ dihamin (di-há-minŭ) adg (di-há-mi-nã), dihaminj (di-há-minjĭ), dihami-ni/dihamine (di-há-mi-ni) – (unã cu habin1)

§ dihanj (di-hánjĭŭ) adg dihanji/dihanje (di-há-nji), dihanj(?) (di-hánjĭ), dihanji/di-hanje(?) (di-há-nji) – (unã cu habin1)

§ habinedz (ha-bi-nédzŭ) vb I habinai (ha-bi-náĭ), habinam (ha-bi-námŭ), habinatã (ha-bi-ná-tã), habinari/habinare (ha-bi-ná-ri) – lu ngãldzãscu putsãn, ahãt cãt s-hibã habin; ãl fac s-hibã ma putsãn caldu (habin); lu-adar si scadã, s-agãleascã, si s-facã (si s-minã) ma peagalea; hãminedz, habinescu, hãminescu, agãlescu
{ro: tempera, încălzi puţin}
{fr: tempérer}
{en: warm a little, temper}
ex: nu pots s-lu habinedz

§ habinat (ha-bi-nátŭ) adg habinatã (ha-bi-ná-tã), habinats (ha-bi-nátsĭ), habinati/habinati (ha-bi-ná-ti) – tsi s-featsi s-hibã hamin (niheamã caldu); tsi ari scãdzutã, agãlitã; hãminat, habinit, hãminit, agãlit
{ro: temperat, încălzit puţin}
{fr: tempéré}
{en: warmed a little, tempered}

§ habinari (ha-bi-ná-ri) sf habinãri (ha-bi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ncãldzashti i agãleashti niheamã un lucru; hãminari, habiniri, hãminiri, agãliri
{ro: acţiunea de încălzi puţin, de a tempera; temperare}
{fr: action de tempérer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hljo

hljo (hljĭo) adg invar – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu, cãldishor, habin, hamin, dihanj, hljushcu
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: apili suntu hljo (habini)

§ hljushcu (hljĭúsh-cu) adg hljushcã (hljĭúsh-cã) fãrã pl – (unã cu hljo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã