DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumbar

cumbar (cum-bárŭ) sm, sf cumbarã (cum-bá-rã), cumbari (cum-bárĭ), cumbari/cumbare (cum-bá-ri) – atsea tsi lu-ari nunlu pi ficiorlu shi feata tsi-lj pãteadzã i lji ncurunã; atsea tsi easti nunlu cu pãrintsãlj shi soea aprucheatã a atsilui tsi-l pãtidzã i ncurunã; hljin, hiljin; (fig: cumbar = oaspi multu aprucheat tsi easti dip ca unã soi a hljinlui i a nunlui)
{ro: fin, cumătru}
{fr: filleul; compère, commère}
{en: god-child; comrade, chum, pal}
ex: vinji cumbarlu (hljinlu; fig: oaspili); cumbara (fig: oaspita) vulpi; cumbara (hljina) amintã njic; cumbari (hljinj), cuscri shi cumnati; ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat; yini cumbara-ts (hljina-ts); cumbare (hljine), ti-acljamã nunlu; ndreadzi-ti, cumbarã, cã va ti mãc, ãlj dzãsi luplu

§ cumbãrilji/cumbãrilje (cum-bã-rí-lji) sf cumbãrilj (cum-bã-ríljĭ) – atsea tsi suntu cumbarlji un cu-alantu; harea tsi u-ari atsel tsi easti cumbar; cumbãrlichi
{ro: cumetrie}
{fr: compérage, commérage}
{en: relationship among “cumbari”}
ex: muri hiljinlu? dusi cumbãrilja (cumbãrlichea)

§ cumbãrli-chi/cumbãrliche (cum-bãr-lí-chi) sf cumbãrlichi (cum-bãr-líchĭ) – (unã cu cumbãrilji)
ex: muru hiljinlu, s-asparsi cumbãrlichea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiljin

hiljin (hi-ljínŭ) sm, sf hiljinã (hi-ljí-nã), hiljinj (hi-ljínjĭ), hiljini/hiljine (hi-ljí-ni) – atsea tsi lu-ari nunlu pi ficiorlu (feata) pi cari ãlj pãtidzã i tinirlji tsi-lj ncurunã; hljin, cumbar
{ro: fin}
{fr: filleul}
{en: god-child}
ex: hiljine! dzãsi nunlu; e, more hiljine!; hiljina-ali tsal Dina; muri hiljinlu? dusi cumbãrilja; cara-lj pãtidzai ficiorlu u feci hiljinã

§ hljin (hljínŭ) sm, sf hljinã (hljí-nã), hljinj (hljínjĭ), hljini/hljine (hljí-ni) – (unã cu hiljin)
ex: sh-li deadirã hljinili s-mãcã; bunaca-a noastrã hljinã; a hljinjlor tra s-lã oarã

§ hin (hínŭ) sm, sf hinã (hí-nã), hinj (hínjĭ), hini/hine (hí-ni) – (unã cu hiljin)
ex: mãmãnj tsi l-aduc hinjlji tsiva di a furtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã