|
|
hivrit
hivrit (hi-vrítŭ) adg – vedz tu heavrã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: heavrã1aljurea
aljurea (a-ljĭú-rea) adv – (tu) altã parti; tu altu loc; iutsi s-hibã; iuva, iutsido, naljurea;
(expr:
1: bat (zburãscu) aljurea = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; aljuredz;
2: hiu cãtrã-aljurea = nu-am aradã, hiu alocuta, hiu fãrã minti, nu u-am mintea ntreagã;
3: nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu bag oarã la-atseali tsi dzãts, nu ti-aduchescu cã u-am mintea la alti lucri;
4: aljurea dai sh-aljurea creapã; aljurea arucã tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea cãrcãreadzã sh-aljurea oauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi tsiva ma da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta)
{ro: aiurea}
{fr: ailleurs; autre part, dans un autre endroit}
{en: elsewhere, anywhere else, nowhere}
ex: feati-aljurea (tu-unã parti), gionj aljurea (tu-altã parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); furlji apucarã aljurea (s-ducã tu-alti locuri); tini eshti aljurea
(expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi)
§ naljurea (na-ljĭú-rea) adv (ngrãpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu aljurea);
ex: imna cu mintea cãtrã naljurea
(expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); stranji arupti, cãtrã naljurea
(expr: cavai di lumi, alocuta, fãrã nitsiunã aradã); cu perlji cãtrã naljurea
(expr: alocuta, nichipti-nats); shuira tora cãtrã naljurea
(expr: ashi, fãrã-aradã, cu mintea chirutã, tu-altã parti)
§ aljuredz (a-ljĭu-rédzŭ) vb I aljurai (a-ljĭu-ráĭ), aljuram (a-ljĭu-rámŭ), aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) – hiu hivrit, cu cãlduri mãri (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavãrliga di mini shi zburãscu fãrã sã shtiu tsi dzãc; dzãc zboarã tsi nu-au vãrã noimã; zburãscu-aljurea
{ro: aiura, delira}
{fr: délirer}
{en: be delirious}
ex: acãtsã s-aljureadzã (si zburascã fãrã sã shtibã tsi zboarã dzãtsi); tutã noaptea avea aljuratã (avea zburãtã fãrã noimã cã eara lãndzit sh-avea pirito multu mari)
§ aljurat (a-ljĭu-rátŭ) adg aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurats (a-ljĭu-rátsĭ), aljurati/aljurate (a-ljĭu-rá-ti) – cari zburashti fãrã sã shtibã tsi dzãtsi (cãndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavãrliga di el)
aratsi1/aratse
aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)
§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)
§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)
§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)
§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina
dishivrit
dishivrit (dis-hi-vrítŭ) adg – vedz tu heavrã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: heavrã1heavrã1
heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili
§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)
§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?
lãngoari/lãngoare
lãngoari/lãngoare (lãn-gŭá-ri) sf lãngori (lãn-górĭ) – niputeari, nipteari, heavrã;
1: atsea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos sh-cari (cãndu lãngoarea easti multu greauã) poati s-lj-aducã sh-moartea;
2: starea (sufliteascã, adusã multi ori di scãdearea-a puteariljei) tsi-l fatsi omlu s-hibã multu alãsat, s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el shi s-nu-aibã chefi di tsiva;
3: heavrã tsi s-lja di la un om la altu (datã multi ori di unã yeatsã tsi s-aflã tu mãcari) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (cu piritolu alinat);
(expr:
1: lãngoari di cheptu = ofticã;
2: lãngoari di nafoarã = dãmblã;
3: lãngoari di oclji, di ureclji, etc.;
3: lãngoarea yini cu carlu = lãngoarea nu yini singurã, ma cama multi diunãoarã;
4: nj-lja lãngoarea cu mãna = mi vindicã dip lishor, ca trã ciudii)
{ro: boală, prostraţie, febră (tifoidă)}
{fr: maladie, langueur, fièvre (typhoïde)}
{en: illness, sickness, languor, (typhoid) fever}
ex: cãdzu tu lãngoari (niputeari) greauã shi trãdzea s-moarã; lãngoarea (heavra) a lui, sãnãtatea-a noastrã; lu ntribarã, di tsi-lj vinji lãngoarea?; deadi lãngoari greauã n hoarã; dzãcu di lãngoari doi mesh, fu pi budza-a groapãljei sh-ascãpã; lu-arcã tu lãngoari greauã shi nu mãca, nu bea, nu-lj si bãga tsiva n gurã; itsi lãngoari nu-adutsi moarti; vinjirã yeatsrã dit patruli mãrdzinj a loclui shi vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoariljei; nu-ari ma greauã lãngoari ca urfanja; afirea s-nu ti-apucã lãngoarea, sh-cãnd ti-apucã, apucã-u sh-tini; duchi, cã aistã va-lj hibã lãngoarea di vrearea-a ljei; lãngoarea yini cu carlu
(expr: yini cu alti deadun), shi easi prit gura-a aclui; canda-nj lo lãngoarea cu mãna
§ lãndzit (lắn-dzitŭ) adg lãndzitã (lắn-dzi-tã), lãndzits (lắn-dzitsĭ), lãndziti/lãndzite (lắn-dzi-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui; lãntsid, lãndzidzãt, niputut, niptut, hivrit, hiuvrit, shuplicat;
(expr: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru)
{ro: bolnav}
{fr: malade, languissant}
{en: sick, languid}
ex: truoarã cãdzu gionili greu lãndzit; lj-cãdzu amirãroanja greu lãndzitã; easti om lãndzit; sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit; easti lãndzitã di dauã stãmãnj, s-caftã cu yeatru; lãndzita, tsi sh-avea dorlu, cum suntu tuts lãndzitslji tsi ashteaptã sãnãtati; ntreabã lãndzitlu (nipututlu, hivritlu): vrei sãnãtati?; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; a lãndzitlui, tuti lji ftisescu; ca lãndzit zilipseashti
pirito
pirito (pi-ri-tó) sm piritadz (pi-ri-tádzĭ) – atsea tsi ari omlu arãtsit (lãndzit) shi aducheashti cã truplu lj-easti multu caldu, ma multu dicãt easti di-aradã; heavrã, cãlduri, focuri
{ro: febră, temperatură}
{fr: fiévre}
{en: fever}
§ pirit (pi-rítŭ) adg piritã (pi-rí-tã), pirits (pi-rítsĭ), piriti/pirite (pi-rí-ti) – om lãndzit tsi ari (fatsi) pirito; hivrit, hivros
{ro: care are febră}
{fr: fiévreux}
{en: with fever}
ex: boatsi subtsãri shi piritã (hivroasã)
plivrit
plivrit (pli-vrítŭ) sn plivrituri (pli-vrí-turĭ) – unã lãngoari di pli-munj (tsi u-acatsã omlu, di-aradã, cãndu sta tu multã arãtsimi), cãndu saclu, icã punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu, ari adunatã shi scoati unã soi di dzamã i pronj; plivit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
§ plivit2 (pli-vítŭ) sn plivituri (pli-ví-turĭ) – (unã cu plivrit)
ex: eara s-moarã di plivit; ti plivit ãnj dzãsi yeatrul sã-lj bag dzatsi suliutsi
§ pliyit (pli-yítŭ) sn pliyituri (pli-yí-turĭ) – (unã cu plivrit)
§ plivricescu (pli-vri-cés-cu) vb IV plivricii (pli-vri-cíĭ), plivriceam (pli-vri-cĭámŭ), plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) –
1: acats unã heavrã (cã shidzui tu arãtsimi), cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; ljau arcoari; arãtsescu, hivrescu, arcuredz;
2: lãndidzãscu di plivrit; plivircescu, plivritusescu, plirutusescu
{ro: răci, face pleurezie}
{fr: prendre froid; gagner une pleurésie}
{en: catch a cold, a pleuresy}
§ plivricit (pli-vri-cítŭ) adg plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivricits (pli-vri-cítsĭ), plivriciti/plivricite (pli-vri-cí-ti) –
1: cari ari lãndidzãtã (di itia cã ari shidzutã tu arãtsimi); tsi ari loatã (lu-ari acãtsatã) unã arcoari; tsi ari hivritã; arãtsit, arcurat, hivrit;
2: tsi ari lãndidzãtsã di plivrit; plivircit, plivritusit, plirutusit
{ro: răcit; cari a făcut pleurezie}
{fr: qui a pris froid; qui a gagné une pleurésie}
{en: cooled, chilled; caught a cold, sick of pleuresy}
§ plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) sf plivriciri (pli-vri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plivriceashti; plivirciri, plivritusiri, plirutusiri, arãtsiri, arcurari, hivriri
{ro: acţiunea de a răci, de a face pleurezie}
{fr: action de prendre froid; de gagner une pleurésie}
{en: action of catching a cold, a pleuresy}
§ plivircescu (pli-vir-cés-cu) vb IV plivircii (pli-vir-cíĭ), plivir-ceam (pli-vir-cĭámŭ), plivircitã (pli-vir-cí-tã), plivirciri/plivircire (pli-vir-cí-ri) – (unã cu plivricescu)
pot
pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots
pri1/pre
pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?
§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts
§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu
shuplu
shuplu (shĭu-plu) sm shuplji (shĭúp-lji) – palma ncljisã stres cu dzeadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; shub, suplu, bush, bushtu, bushur
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing; coup de poing}
{en: fist; punch with the fist}
§ suplu (súp-lu) sm suplji (súp-lji) – (unã cu shuplu)
§ shub (shĭúbŭ) sm pl(?) – (unã cu shuplu)
ex: lu-agudi cu shublu
§ shupleacã (shĭu-pleá-cã) sf shuplets (shĭu-plétsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-arada, pri fatsa-a omlui); pliscutã, batsã, flãscutã, fluscutã, fliscutã, ghiushtã, shubã;
(expr: lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) unã shupleacã = lu-agudescu pri fatsã cu palma dishcljisã)
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-deadi nã shupleacã, tra s-nu u agãrshascã multu chiro; stai isih cã va s-mãts shuplets; cu shupleaca (batsa) s-bati el; na, lj-ari nã shupleacã (pliscutã) ea!; lj-trapshu-unã shupleacã; aestã easti unã mari shupleacã di la Dumnidzã
§ shubã2 (shĭú-bã) sf shubi/shube (shĭú-bi) – (unã cu shupleacã)
§ shuplic (shĭú-plic) vb I shuplicai (shĭu-pli-cáĭ), shuplicam (shĭu-pli-cámŭ), shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicari/shuplicare (shĭu-pli-cá-ri) – lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) un shuplu (cu bushlu) i unã shupleacã (cu palma); mi-acatsã unã lãngoari (tsi dunjaea pistipseashti cã nj-easti datã di vili, di albi, sh-cari s-aspuni di-aradã cu pirito sh-cu hiori tsi-nj trec prit trup); vilili (albili) nj-da unã lãngoari arauã; cad lãndzit; escu niputut; dzac hivrit tu crivati; hivrescu, hiuvrescu, lãndzidzãscu, dzac
{ro: lovi cu pulmul, pălmui; (se) îmbolnăvi}
{fr: gifler; rendre (tomber, être) malade}
{en: slap; get sick, make someone sick}
ex: lu shuplicarã (lu-agudirã cu-unã heavrã arauã) dzãnili; easti shuplicat di nafoarã (easti faptu s-dzacã lãndzit di albi)
§ shuplicat (shĭu-pli-cátŭ) adg shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicats (shĭu-pli-cátsĭ), shuplicati/shuplicate (shĭu-pli-cá-ti) – tsi easti agudit cu bushlu; tsi-lj s-ari datã nã pliscutã; tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; tsi easti acãtsat di-unã lãngoari; hivrit, hiuvrit, lãndzidzãt